Ion Cristoiu: Scandalul Legilor Securităţii Naţionale a ascuns o prevedere cu adevărat neliniştoare: SRI primeşte dreptul de a avea firme comerciale sub acoperire!

• Ion Cristoiu: Presa, Opoziţia, opinia publică arată cu degetul prevederile de tip Maskirovka, puse în proiect pentru a fi scoase ulterior (ura, mare victorie a societăţii civile!), în timp ce prevederile pe care Serviciile ţin să rămînă sînt ocolite, şi pentru că ele sînt abil mascate.
• Ion Cristoiu: Robert Turcescu e singurul ziarist care arată cu degetul spre o prevedere din Proiectul de LEGE privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii pentru a atrage atenţia că dă putere de Lege posibilităţii ca SRI să aibă firme comerciale sub acoperire.
• Ion Cristoiu: Proiectul de acum al Legii privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii consfinţeşte tot prin articolul 42 dreptul SRI de a obţine bani şi pe alte căi decît cea prevăzută de Legea din 1992 şi anume doar de la Buget. Aceasta e prevederea cu adevărat neliniştitoare din Proiectele noilor legi ale Securităţi Naţionale care a scăpat presei şi opiniei publice atrase de prevederile dinadins aberante din document.

Ion Cristoiu: Presa, Opoziţia, opinia publică arată cu degetul prevederile de tip Maskirovka, puse în proiect pentru a fi scoase ulterior (ura, mare victorie a societăţii civile!), în timp ce prevederile pe care Serviciile ţin să rămînă sînt ocolite, şi pentru că ele sînt abil mascate.

Robert Turcescu e convins că aşa-zisa scurgere în presă a drafturilor celor 10 legi ale Securităţii naţionale, aşa cu cum au fost ele întocmite de Serviciile secrete, beneficiare ale legilor, a fost o diversiune pusă la cale de SRI :

Dinadins au fost trecute în aceste drafturi prevederi absurde, menite a stîrni scandal la o simplă lectură, pentru ca prevederile exprimînd interesele profunde ale Serviciilor să treacă neobservate. Şmecherie veche, poreclită de ruşi Maskirovka (faci pregătiri spectaculoase, dar de faţadă că vrei să iei Kievul, dar în realitate urmăreşti cucerirea şi rusificarea Donbasului), iar de noi, românii, popor de chibiţi de fotbal, a trimite după fentă. Presa, Opoziţia, opinia publică arată cu degetul prevederile de tip Maskirovka, puse în proiect pentru a fi scoase ulterior (ura, mare victorie a societăţii civile!), în timp ce prevederile pe care Serviciile ţin să rămînă sînt ocolite, şi pentru că ele sînt abil mascate.

Robert Turcescu nu e singurul lider de opinie convins că Scandalul Legilor Securităţii Naţionale e o diversiune prin care Serviciile şi-au propus să treacă neobservate prevederi faţă de care sînt interesate să fie adoptate şi promulgate.

În schimb Robert Turcescu e singurul ziarist care arată cu degetul spre o prevedere din Proiectul de LEGE privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii pentru a atrage atenţia că dă putere de Lege posibilităţii ca SRI să aibă firme comerciale sub acoperire:

„CAPITOLUL VI Asigurarea financiară, logistică şi medicală

Art. 42 – (1) Fondurile băneşti necesare pentru desfăşurarea activităţii Serviciului se asigură de la bugetul de stat şi din alte surse, legal constituite.”

Abordînd această chestiune la podcastul său de la Evenimentul zilei de miercuri, 8 iunie 2020, podcast la care eu am fost invitat, Robert Turcescu mi-a reamintit şi a reamintit telespectatorilor că în urmă cu cinci ani, în 12 februarie 2017, pe cristoiublog.ro am dezvăluit în premieră că printr-o Ordonanţă de Urgenţă adoptată în 13 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 452 din 21 iunie 2002, OUG care modifica articolul Articolul 42 al Legii nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, SRI căpăta dreptul de a obţine venituri şi din activităţi comerciale sub acoperire. Nu întîmplător am precizat numărul articolului din Legea din 24 februarie 1992. Proiectul de acum al Legii privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii consfinţeşte tot prin articolul 42 dreptul SRI de a obţine bani şi pe alte căi decît cea prevăzută de Legea din 1992 şi anume doar de la Buget. Aceasta e prevederea cu adevărat neliniştitoare din Proiectele noilor legi ale Securităţi Naţionale care a scăpat presei şi opiniei publice atrase de prevederile dinadins aberante din document. Pentru a înţelege gravitatea acestei prevederi, dar şi interesul ieşit din comun al SRI ca ea să treacă neobservată şi astfel să rămînă în forma finală a Legii ,redau mai jos articolul meu din 12 februarie 2017:

„Incredibil, dar adevărat! SRI a primit dreptul de a avea firme comerciale sub acoperire printr-o Ordonanţă de Urgenţă dată de Guvernul PSD Adrian Năstase!

Dezvăluirile lui Sebastian Ghiţă, trecerea în rezervă a generalului Florian Coldea, prim adjunct al SRI timp de 12 ani, fotografiile cu generăleasa Elena Iftode petrecînd vacanţe de lux la Monte Carlo pe banii unui om de afaceri, Dosarul Black Cube, suspiciunile că SRI-ul condus de Eduard Hellvig se află în spatele Operaţiunii prezidenţiale Răsturnarea Guvernului PSD-ALDE, criza de nervi făcută de Raţa mecanică de la Cotroceni în faţa reducerii uriaşului buget al SRI – cel mai mare dintre ţările membre UE prin raportare la numărul de locuitori – au ridicat în presa independentă, cea care încă nu face parte încă din Diviza Presă a Binomului, chestiunea activităţii SRI ca Societate Comercială.

Da, ca Societate Comercială, pentru că prin Lege SRI poate obţine bani şi în afara celor daţi prin Bugetul de stat aprobat de Parlament. Felul în care SRI obţine banii din activităţi comerciale şi felul în care-i cheltuie scapă oricărui control democratic. Nici Comisia de control parlamentar al SRI, nici măcar CSAT nu poate verifica activităţile comerciale ale SRI.

Cum s-a ajuns la această fantastică aberaţie într-un stat de drept?

Ţineţi-vă bine!

Printr-o ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ!

Nu prin proiect de Lege depus în Parlament, supus şi dezbaterii publice, ci – incredibil – printr-o Ordonanţă de Urgenţă.

La o emisiune TV, Traian Băsescu mi-a atras atenţia asupra acestei anomalii:

Legea nr. 14 din 24 februarie 1992 privind Organizarea şi funcţionarea SRI, publicată în MO nr. 33 din 3 martie 1992, a fost modificată, printr-o Ordonanţă de Urgenţă de Guvernul Adrian Năstase. E vorba de Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea art. 42 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii aprobată de Guvernul PSD Adrian Năstase în Şedinţa de Guvern din 13 iunie 2002.

Din 1992 pînă azi, SRI activează pe baza Legii nr. 14 din 24 februarie 1992.

Timp de 25 de ani, Legea a suferit modificări minore.

Cu o singură excepţie, cea din 2002, prin care SRI primeşte dreptul de a desfăşura activităţi comerciale prin firme sub acoperire.

– În 1998, prin Legea nr.181 din 9 octombrie 1998 pentru modificarea art. 28 din Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii.

Prin lege se modifica un termen în sensul unei mai bunei precizări.

– În 2003, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 52 din 12 iunie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Roman de Informaţii. Se modifică articolul 40 şi se introduce un nou aliniat la articolul 25 pentru corelarea Legii SRI cu dispoziţiile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice

– În 2013, prin Legea Nr. 255 din 19 iulie 2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Pentru că Legea prevedea şi implicarea SRI se modifică în chip automat în Legea SRI la art. 9, art. 10, art. 11.

– În 2016, prin O.U.G. nr. 6/2016, publicată în MO din 14 martie 2016 privind Măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

E vorba de măsurile cerute de CCR pentru scoaterea SRI din supravegherea tehnică. În chip automat se modifică şi articole din Legea SRI.

În democraţie şi cu atît mai mult într-o democraţie ca a noastră, marcată de fantoma fostei Securităţi, una dintre marile probleme o reprezintă controlul democratic al Serviciilor Secrete.

Din trecerea în revistă a modificărilor suferite timp de 25 de ani de Legea din 1992, cadrul juridic care reglementează şi controlul democratic al SRI, se vede clar că modificările au fost minore, cu o singură excepţie.

Cea mai mare modificare, modificarea care a schimbat din temelii relaţia dintre societate şi SRI a fost făcută prin Ordonanţa de Urgenţă din 2002.

În ce a constat modificarea?

Articolul 42 al Legii nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii prevede clar că SRI se finanţează exclusiv de la Bugetul de Stat:

«Clădirile, mijloacele de transport, aparatura tehnică şi celelalte mijloace materiale pentru funcţionarii Serviciului Român de Informaţii se asigură de Guvern.

Fondurile băneşti necesare desfăşurării activităţii Serviciului Român de Informaţii sînt prevăzute în cadrul bugetului de stat, aprobat de Parlament.

Serviciul Român de Informaţii are parc propriu de mijloace de transport pentru aparatul central şi unităţile din subordine, care se stabileşte prin tabelele de înzestrare ale unităţilor aprobate de director.»

Limitarea finanţării la Bugetul de stat ţinea de controlul parlamentar al SRI. Banii primiţi de SRI erau aprobat prin Bugetul de stat votat de Parlament.

Acest articol a fost modificat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Adrian Năstase din 13 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 452 din 21 iunie 2002:

«Guvernul României

Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea art. 42 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii

În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă:

Articol unic. – Articolul 42 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, publicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 33 din 3 martie 1992, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 42 – Fondurile băneşti necesare pentru desfăşurarea activităţilor în Serviciul Român de Informaţii se asigură astfel: de la bugetul de stat; din venituri extrabugetare; din credite externe; din alte surse legal constituite.

Veniturile extrabugetare se constituie din: contravaloarea bunurilor valorificate potrivit legislaţiei specifice sectorului de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională; sumele încasate din prestări de servicii executate la cererea persoanelor fizice şi juridice, prin unităţile Serviciului Român de Informaţii, în domeniile şi în condiţiile stabilite prin ordin al directorului Serviciului Român de Informaţii; alte venituri realizate în condiţiile prezentei legi.

Veniturile extrabugetare obţinute, în lei şi în valută, vor fi utilizate integral pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital, iar disponibilul rămas la sfîrşitul anului va fi reportat în anul următor şi va fi folosit cu aceeaşi destinaţie.

Planificarea, evidenţa, utilizarea, justificarea şi controlul cheltuielilor operative destinate realizării activităţii specifice Serviciului Român de Informaţii se efectuează în conformitate cu regulile generale în această materie, aprobate de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Clădirile, mijloacele de transport, aparatura tehnică şi celelalte mijloace materiale necesare Serviciului Român de Informaţii se asigură prin hotărîre a Guvernului, sau se achiziţionează în condiţiile legii.

Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea Serviciul Român de Informaţii sînt bunuri proprietate publică a statului.

Serviciul Român de Informaţii primeşte şi administrează bunuri proprietate publică şi privată a statului, putînd să le închirieze în funcţie de regimul lor juridic reţinînd sub formă de venituri extrabugetare o cotă parte de 50% din valoarea chiriei încasate.

Serviciul Român de Informaţii are parc propriu de mijloace de transport pentru aparatul central şi unităţile din subordine, care se stabileşte prin tabelele de înzestrare ale unităţilor, aprobate de directorul Serviciului Român de Informaţii.

Prim-ministru Adrian Năstase

Bucureşti, 13 iunie 2002

Nr. 72

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice Mihai Nicolae Tănăsescu

Directorul Serviciului Român de informaţii: Alexandru-Radu Timofte»

Aşa cum se vede, articolul 42 e modificat în chip radical pentru a se da SRI posibilitatea de a obţine bani şi prin activităţi comerciale proprii, inclusiv prin firme sub acoperire.

Banii de la Buget sunt insuficienţi pentru SRI

Că e vorba de a da SRI dreptul legal de a obţine şi alţi bani decît cei de la Buget ne spune Expunerea de Motive a Guvernului:

«Serviciul Român de Informaţii parcurge etapele programului de restructurare, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării care implică susţinerea financiară corespunzătoare şi urgentă.

Menţionăm că austeritatea bugetului de stat, ca singură şi insuficientă sursă de finanţare, perturbă desfăşurarea activităţii instituţiei, care în prezent se derulează într-o concepţie şi pe baza unei structuri noi, ce permite abordarea, dintr-o perspectivă unitară, a întregului spectru de riscuri, pericole şi ameninţări la adresa siguranţei naţionale, concomitent cu direcţionarea efortului informativ pentru cunoaşterea şi prevenirea acelor categorii de fenomene care se manifestă mai pregnant în etapa actuală, precum şi pentru îndeplinirea sarcinilor în vederea integrării în structurile euro-atlantice.

Perioada care a trecut de la intrarea în vigoare a Legii nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României şi a Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii precum şi transformările care au avut loc în societatea românească au relevat necesitatea completării şi modificării acestor acte normative.

Pînă la aprobarea de către Parlament a noilor legi se impune de urgenţă abilitarea Serviciului Român de Informaţii de a utiliza veniturile extrabugetare pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital precum şi de stabilire a surselor acestora.

Faţă de cele prezentate mai sus a fost întocmit proiectul de lege alăturat, în vederea aprobării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea art. 42 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, pe care îl supunem Parlamentului spre aprobare.

Prim-ministru

Adrian Năstase»

Au trecut de atunci 15 ani.

O nouă Lege a SRI nu avem nici azi.

Şi astfel de 15 ani, SRI activează şi ca o societate comercială.

De ce era nevoie de urgenţă?

Adrian Năstase voia să atragă de partea sa, în războiul discret cu Ion Iliescu, preşedintele României (între cei doi apăruseră grave discordii) SRI-ul condus de Radu Timofte.

O iluzie împărtăşită şi de Victor Ponta şi de Liviu Dragnea.

Ştăbimea de la SRI depinde de Preşedinte.

Ca urmare, îţi iau banii şi-l ascultă mai departe pe Jupînul de la Cotroceni.

Orice OUG e supusă Parlamentului pentru a deveni Lege.

Te-ai fi aşteptat ca măcar aici, în Parlament, transformarea SRI în societate comercială să stîrnească preocupările parlamentarilor.

Majoritatea zdrobitoare era a PSD.

Trimis de Guvern sub semnătura lui Şerban Mihăilescu, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei e înregistrat la Senat pe 19 iunie 2002.

Pe 14 iunie 2002, Consiliul Legislativ, solicitat cu adresa nr. 102 din 14 iunie 2002, dă aviz favorabil OUG aprobată în 13 iunie 2002.

Legea intră în procedurile Parlamentului.

Pe 27 iunie 2002, Legea de aprobare a Ordonanţei e votată de Senat fără dezbatere. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (Preşedinte, Sergiu Nicolaescu, secretar, Norica Nicolai) dă aviz favorabil pe 26 iunie 2002.

Legea e trimisă de Senat la Camera Deputaţilor, Cameră decizională. La Camera Deputaţilor e înregistrată pe 4 iulie 2002. Dezbaterea e amînată pentru la toamnă.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (Preşedinte, Răzvan Ionescu, secretar, Ristea Priboi), dă aviz favorabil pe 11 septembrie 2002.

Comisia de control al SRI nu dă nici un aviz!

Doar PD-ul condus de Traian Băsescu s-a opus transformării SRI în Societate comercială

Te-ai aştepta ca măcar la Camera Deputaţilor să aibă loc o dezbatere în plen.

Minuta şedinţei din 23 septembrie 2002 are doar o filă.

Va rămîne în istorie prin conţinut:

«Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 septembrie 2002

Supunerea la votul final:

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2002 pentru modificarea art. 42 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii (adoptat).

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2002 pentru modificarea art. 42 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? 4 abţineri.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Cu 7 voturi împotrivă, 4 abţineri şi 201 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Declaraţie de vot. Domnul Canacheu. Aveţi un minut, vă rog!

Domnul Costică Canacheu:

Stimaţi colegi,

Din 1990 încoace, un principiu în legătură cu finanţarea serviciilor speciale din România a fost foarte clar, acela că finanţarea se face de la bugetul de statului şi controlul parlamentar asupra serviciilor speciale se face mai ales prin controlul bugetar.

Prin adoptarea acestei legi, încercăm, mai bine zis încearcă majoritatea parlamentară de astăzi ca, prin politica paşilor mărunţi, să transforme SRI-ul într-o societate comercială. Directorul SRI dispune ce fel de servicii vor fi acordate de serviciul pe care-l conduce şi ce vor face cu banii pe care îi vor încasa.

Se mai spune în legea deja adoptată de către Cameră că se va executa controlul acestor sume prin normele aprobate de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Noi n-avem cunoştinţe de aceste norme, pe de o parte; pe de altă parte, în cadrul comisiei de control a Serviciului Român de Informaţii nu există o expertiză şi nici capacitatea instituţională de a face control de fond pe cheltuiala bugetară şi extrabugetară de acum încolo pe care această lege o prevede.

Considerăm că se încalcă un principiu clar, acela că serviciile publice speciale, cum este acesta, un serviciu de informaţii, se finanţează numai de la bugetul de stat şi numai sub control parlamentar. De aceea, noi am votat împotriva acestei legi.

Domnul Victor Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.»

De precizat că nici azi Normele prin care se controlează sumele extrabugetare ale SRI n-au fost aprobate de CSAT. De fapt, ele n-au fost înaintate niciodată CSAT.

Singurul care spune ceva e Costică Canacheu, din partea Grupului PD, partid condus de Traian Băsescu.

La Camera Deputaţilor, PD are un grup ca vai de el.

La Senat n-are grup.

Aşa se explică faptul că la Senat nu s-a înregistrat nici un bombănit.

Pe 14 octombrie 2002, Legea e promulgată de Ion Iliescu.

Pe 22 octombrie 2002, e publicată în MO nr. 767 ca Legea nr. 555.

Transformarea SRI în Societate Comercială n-a stîrnit nici o controversă în presă şi în societatea civilă.

Aşa se scrie la noi Istoria!

Amin!”

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro