Iranul amenință Europa: „Dacă ajutați SUA-Israel înseamnă că intrați în război”. Trump încheie afacerile cu Spania după ce a refuzat să ajute SUA: „Unele țări europene au ajutat foarte mult, iar altele nu”
- SUA-Israel au lansat Operațiunea Epic Fury împotriva Iranului pe 28 februarie
- Trump: „Vom distruge rachetele, industria de rachete și marina Iranului. Ne vom asigura că teroriștii din regiune nu mai pot destabiliza regiunea sau lumea”
- Ayatollahul Iranului Ali Khamenei, precum și întreaga comandă militară iraniană, au fost uciși în Operațiunea SUA-Israel
- Iranul a ripostat prin atacarea Israelului și a mai multor baze americane din Orientul Mijlociu, inclusiv din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuwait.
- Iranul amenință că răspunsul său va fi „zdrobitor”
La 4 zile de la începerea Operațiunii Epic Fury condusă de SUA și Israel împotriva Iranului, Iranul avertizează țările europene că, dacă se alătură atacurilor americane și israeliene pe teritoriul său, „Teheranul va considera că au intrat oficial în războiul actual din Orientul Mijlociu”, potrivit POLITICO.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a afirmat marți că alăturarea europenilor în Operațiunea SUA-Israel împotriva Iranului ar constitui un „act de război”.
În contextul în care Premierul britanic Keir Starmer a spus că „bombardarea instalațiilor iraniene de rachete este o acțiune „defensivă”, Esmail Baghaei a reacționat: „Defensiv este sinonim cu ofensiv. Are asta sens? Vor să lipsească Iranul de capacitatea și posibilitatea de a riposta împotriva agresorilor. Ar fi o rușine dacă aceste țări ar lua partea agresorilor. Au făcut deja destule împotriva Iranului”, a spus el.
Avertismentul Iranului vine în contextul în care Guvernele europene se grăbesc să-și definească rolul pe care-l vor avea în conflictul din Orientul Mijlociu, analizând cererile SUA de sprijin militar în fața temerilor de a fi atrase direct în război.
Într-o declarație comună de duminică, liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii au spus că „vor lua măsuri, inclusiv prin posibila activare a acțiunilor defensive necesare și proporționale pentru a distruge capacitatea Iranului de a lansa rachete și drone”. Formularea poate fi interpretată în moduri diferite de cele trei țări, a declarat luni purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz.
Premierul britanic Keir Starmer a spus duminică că va permite Statelor Unite să folosească bazele britanice pentru a lansa atacuri asupra Iranului, atâta timp cât acestea servesc „acestui scop defensiv specific și limitat” de a lovi capacitățile de rachete ale Iranului. (nu este clar dacă un astfel de sprijin atinge pragul critic al Iranului care ar declara implicarea europenilor în război).
La scurt timp după declarația lui Starmer, Iranul a lovit cu drone baza militară britanică Akrotiri din Cipru.
Cipru, țara UE cea mai apropiată de Iran, s-a străduit să sublinieze că nu face parte din conflict. Nicosia a reproșat Marii Britanii formularea declarației lui Starmer, iar Grecia și Franța au trimis ulterior active militare în Cipru pentru a proteja insula de alte atacuri aeriene.
„Ajutorul solicitat este un ajutor necesar”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Guvernului cipriot, Konstantinos Letymbiotis. „Nu sunt în niciun caz măsuri care să indice participarea Ciprului la vreo operațiune militară… repetăm constant acest lucru și îl vom repeta din nou astăzi”.
Ambasada Iranului la Nicosia a căutat, de asemenea, să liniștească autoritățile cipriote, afirmând că „relațiile bilaterale rămân puternice și neafectate de conflictul regional în escaladare” și susținând că „Teheranul nu a inițiat niciodată agresiuni”, potrivit presei locale.
Iranienii au lovit mai multe baze militare unde sunt staționați soldați europeni, iar Franța a anunțat luni că-și va întări prezența sa militară în Orientul Mijlociu.
Atacurile iraniene asupra clădirilor civile și infrastructurii din țările Golfului au alarmat autoritățile, iar multe țări europene – inclusiv România – s-au mobilizat pentru a-și repatria cetățenii blocați.
Trump încheie afacerile cu Spania după ce a refuzat să ajute SUA
Președintele american Donald Trump i-a cerut marți secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să „închidă toate relațiile comerciale cu Spania” după ce țara i-a refuzat accesul la bazele sale militare pentru campania sa de bombardamente împotriva Iranului.
„I-am spus lui Scott să întrerupă toate relațiile cu Spania”, a declarat Trump în timpul unei întâlniri cu Cancelarul german Friedrich Merz la Casa Albă.
„Unele națiuni europene au fost de ajutor, altele nu – și sunt foarte surprins. Germania a fost grozavă… Spania a fost groaznică. De fapt, i-am spus lui Scott să întrerupă orice relație cu Spania. Apropo, nici de Regatul Unit nu sunt mulțumit”, a spus Trump.
„Spania are oameni grozavi, dar nu are o conducere grozavă. Spania nu are absolut nimic de care să avem nevoie”, a spus Trump, sugerând că va impune embargo total asupra tuturor bunurilor din Spania.
Trump și-a exprimat în repetate rânduri frustrarea față de prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez pentru că a respins cerința sa adresată aliaților NATO de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB.
În octombrie anul trecut, Președintele SUA a declarat că Spania ar trebui să primească o „pedeapsă comercială” din cauza refuzului privind investițiile în Apărare.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că „Germania sprijină atacurile SUA-Israel împotriva Iranului” și împărtășește aceeași viziune cu americanii și israelienii: „Regimul iranian terorist trebuie înlăturat”.
Ce poziție adoptă România?
Radu Miruță, ministrul român al Apărării, a declarat că nicio bază militară din România nu a fost folosită în atacurile SUA-Israel și că „România menține o coordonare strânsă și permanentă cu aliații noștri, la toate nivelurile, pentru a garanta securitatea României”.
„Nu există pericol pentru România în acest moment. Este un conflict în jurul Iranului”, a spus Miruță, adăugând că „NATO nu plănuiește să intervină și nu e cazul ca NATO să intervină acum”.
Mai mult, România nu a primit solicitări pentru a participa la misiuni de sprijin.
„România până în acest moment nu a primit o astfel de solicitare de a participa la misiuni. Vă confirm că de pe teritoriul național, România nu a sprijinit ceea ce s-a întâmplat vineri seara sau când a fost inițiat atacul împotriva Iranului”, a spus Miruță.
Trump: Operațiunea va continua până ne atingem obiectivele
Trump a anunțat că Statele Unite au capacitatea de a continua Operațiunea atât cât este nevoie, mai mult de 4-5 săptămâni, până când cele 4 obiective majore ale Statelor Unite și ale Israelului vor fi atinse – anume să distrugă programul de rachete al Iranului, să anihileze Marina iraniană, să oprească Iranul de a deține vreodată o armă nucleară și să oprească Regimul din a mai finanța vreodată armate teroriste din afara țării (grupări teroriste proxy precum Hezbollah, Hamas, Houthi).
Operațiunea Epic Fury, lansată de SUA alături de Israel pe 28 februarie, la ordinul lui Trump, a început după ce Iranul a refuzat să accepte condițiile Statelor Unite pentru un acord nuclear, prin care să renunțe total la programul său nuclear și de rachete care amenință Europa, SUA, Israelul și alte țări din Orientul Mijlociu.
Iranul a ripostat prin atacarea Israelului și a mai multor baze americane din Orientul Mijlociu, inclusiv din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuwait.
În prima zi a Operațiunii Epic Fury, Statele Unite și Israelul au reușit să-l ucidă pe Liderul Suprem al Iranului, Ali Khamenei, și alți oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv comandantul Gărzilor Revoluționare Iraniene și Ministrul Apărării din Iran.