• Israelul nu a dezvăluit Administrației Biden detalii despre planurile sale de represalii împotriva Iranului.
• Oficialii americani sunt frustrați de acțiunile militare ale Israelului în Gaza și Liban.
• Președintele Biden și prim-ministrul israelian Netanyahu au avut o discuție telefonică considerată „directă” și „productivă”.

Israelul refuză să dezvăluie Administrației Biden detalii despre planul său de a răspunde Iranului, au declarat oficiali americani, în timp ce Casa Albă își îndeamnă cel mai apropiat aliat din Orientul Mijlociu „să nu lovească instalațiile petroliere sau siturile nucleare ale Iranului”, de teama extinderii unui război regional”, scrie Wall Street Journal.

Președintele Biden și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu au vorbit miercuri la telefon pentru prima dată de la 21 august. Vicepreședintele Kamala Harris s-a alăturat convorbirii, a declarat Casa Albă. Secretarul de Stat Antony Blinken s-a alăturat și el convorbirii, a declarat Departamentul de Stat.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că discuția dintre cei doi lideri a fost „directă” și „productivă”, durând aproximativ 30 de minute. Nu au fost făcute publice detalii ale conversației.

Oficialii americani sunt frustrați că au fost în mod repetat luați prin surprindere de acțiunile militare ale Israelului în Gaza și Liban și încearcă să prevină o escaladare suplimentară. Unii sperau că SUA vor afla mai multe despre ce intenționează Israelul, în timpul unei întâlniri planificate miercuri între ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, și secretarul apărării, Lloyd Austin, la Pentagon, dar Gallant și-a amânat călătoria, a declarat Pentagonul.

Netanyahu l-a împiedicat pe Gallant să plece în SUA marți seara, în timp ce Israelul continua planificarea operațiunii sale în Iran, a declarat un oficial israelian. Oficialii americani au spus că nu cunosc încă nici momentul atacului, nici ce ar putea viza Israelul.

Luna trecută, Israel a efectuat un atac împotriva liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, fără a informa SUA în prealabil. Bombardamentul, care a avut loc în timp ce Washingtonul spera să finalizeze un plan de încetare a focului între Israel și Liban, a surprins înalți oficiali ai administrației.

„Scuzați-mă, ce ați spus?” a întrebat șeful Pentagonului, Lloyd Austin, atunci când Gallant l-a informat despre atacul asupra lui Nasrallah în timpul unei convorbiri telefonice, potrivit unor oficiali americani familiarizați cu conversația. În timpul unui al doilea apel din aceeași zi, Austin l-a întrebat pe Gallant dacă Israelul este pregătit să fie „singur” când vine vorba de apărarea sa, având în vedere lipsa de notificare.

Șeful Pentagonului a fost frustrat pentru că SUA nu au avut suficient timp pentru a-și poziționa forțele pentru a veni în apărarea Israelului, în caz de nevoie, sau pentru a proteja trupele americane din apropiere, au declarat oficiali din domeniul Apărării.

În condițiile în care Israelul promite un răspuns la atacul Iranului cu aproximativ 180 de rachete la scurt timp după asasinarea lui Nasrallah, oficialii americani speră că de data aceasta vor avea mai multe informații despre atac, care ar putea duce la o implicare militară americană mai mare.

Israelul a ținut cont uneori de sfaturile SUA în ultimul an. SUA au cerut un plan mai deliberat pentru curățarea orașului Rafah din sudul Gazei, ceea ce a determinat Israelul să își limiteze operațiunile acolo. De asemenea, SUA au convins Israelul să nu lanseze un atac împotriva Hezbollah în Liban pe baza unor informații eronate, la doar câteva zile după atacul Hamas din 7 octombrie.

Răspunsul Israelului la atacul Iranui ar putea testa limitele receptivității Israelului.

Generalul de armată Erik Kurilla, care conduce Comandamentul Central al SUA, responsabil de operațiunile militare americane în Orientul Mijlociu, a călătorit duminică în Israel, unde s-a întâlnit cu Gallant și cu comandanți militari israelieni de rang înalt, în parte pentru a avertiza împotriva loviturilor asupra siturilor nucleare sau a instalațiilor petroliere ale Iranului.

Gallant este considerat pe scară largă liderul israelian cel mai receptiv la preocupările SUA cu privire la desfășurarea războiului din Gaza de către Israel, în special în ceea ce privește creșterea ajutorului umanitar în enclava și crearea unui plan pentru guvernarea postbelică a Fâșiei. Austin și Gallant au fost în contact strâns în ultimul an, vorbind uneori de mai multe ori pe săptămână la telefon, și se crede în general că au o relație bună.

Unii oficiali de la Washington speră că Israelul va prezenta Statelor Unite planul său, înainte de orice potențială campanie. Gallant și Austin intenționau, de asemenea, să discute despre obiectivele Israelului în războiul din Liban, a declarat o persoană familiarizată cu situația. „Există anumite lucruri care nu se pot discuta la telefon”, a declarat un oficial israelian.

În ultimul an, Pentagonul și-a consolidat prezența în regiune pentru a ajuta la apărarea Israelului și a intereselor SUA.

Unii oficiali americani au declarat că Israelul ar putea lansa ceva mai mare decât lovitura de represalii din aprilie, o demonstrație de forță limitată care a vizat radarul unui sistem antiradar din Iran, dar s-a oprit înainte de a lovi siturile nucleare și instalațiile petroliere ale țării. De data aceasta, Israelul ar putea lovi infrastructura militară și de informații a Iranului.

Loviturile israeliene ar putea avea repercusiuni la Washington, pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale și economia este un subiect sensibil. Prețurile petrolului au crescut săptămâna trecută, după ce Biden a sugerat că oficialii americani analizează dacă să sprijine un atac israelian asupra instalațiilor petroliere iraniene. O zi mai târziu, președintele a apărut la o conferință de presă la Casa Albă, pentru a spune că Israelul „ar trebui să se abțină de la atacarea instalațiilor petroliere iraniene”.

Citește și

• Victimele masacrului din 7 octombrie au fost comemorate la Palatul Parlamentului
• Trump intenționează să profite de tensiunile din Orientul Mijlociu. Cum influențează războiul campania electorală americană
• Cum te simți când primești notificări Ro-Alert? Opt din zece români spun că se simt mai în siguranţă