Jeffrey Epstein a încercat ani la rând să obțină o întâlnire cu Vladimir Putin, arată documente DOJ

• Documente publicate de United States Department of Justice arată că Jeffrey Epstein a încercat ani la rând să obțină o întâlnire cu Vladimir Putin, propunând discuții despre „piețe financiare în secolul 21” și o „versiune sofisticată de bitcoin”.
• Într-un e-mail din 2014, un intermediar susținea că liderul rus ar fi „foarte bucuros” să îl primească, însă avocata Kathy Ruemmler i-a transmis: „Da, răspunsul meu este același… distracția ta este anulată”.
• Deși arhiva conține numeroase referințe la Kremlin, purtătorul de cuvânt Dmitry Peskov a declarat că, din câte știe, nu a existat nicio întâlnire între Putin și Epstein.

Un set de e-mailuri incluse în arhiva publicată de United States Department of Justice arată că Jeffrey Epstein a încercat, timp de mai mulți ani, să obțină o întâlnire directă cu liderul rus Vladimir Putin. În corespondență apar propuneri de discuții despre „piețe financiare în secolul 21”, „monedă digitală” și produse derivate, pe fondul tensiunilor geopolitice generate de anexarea Crimeei.

Potrivit documentelor, într-un mesaj din octombrie 2014, un corespondent al lui Epstein (cu identitatea cenzurată) afirma că ar fi discutat cu președintele rus și că acesta ar fi „foarte bucuros” să îl primească pentru o discuție despre „piețe financiare în secolul 21”. La scurt timp, Epstein a redirecționat mesajul către avocata Kathy Ruemmler. În e-mail, el anticipa că recomandarea va fi să nu dea curs invitației „deocamdată”, iar răspunsul primit confirma prudența: „Da, răspunsul meu este același… distracția ta este anulată”.

Contextul era unul sensibil: cu doar câteva luni înainte, Rusia anexase Crimeea, declanșând sancțiuni ample din partea Uniunea Europeană și a Statelor Unite, într-o criză care avea să escaladeze ulterior în cel mai grav conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial.

Documentele indică și alte tentative de apropiere. În ianuarie 2014, Epstein i-a scris lui Thorbjørn Jagland, pe atunci secretar general al Consiliul Europei, sugerând că ar putea „explica” de ce Rusia ar trebui să adopte „o versiune sofisticată de bitcoin”. Într-un mesaj anterior, el susținea că are „soluția” pentru atragerea investițiilor occidentale prin „securitizarea” investițiilor rusești, cu statul asumând „prima pierdere”. Jagland i-ar fi răspuns că „nu e ușor” să prezinte personal aceste idei și că rolul său ar fi, mai degrabă, „să obțină o întâlnire”.

În pofida numeroaselor referințe la Putin în arhivă, nu există dovezi că o întrevedere ar fi avut loc. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a declarat că, din câte știe, președintele rus nu s-a întâlnit cu Epstein.

Corespondența mai arată interesul constant al finanțatorului pentru deplasări în Rusia, inclusiv mențiuni despre vize și necesitatea unei invitații oficiale pentru reînnoire. Într-un mesaj din 2015, Epstein susținea că ar fi apelat la „prieteni” din FSB într-o dispută pe care o descria drept tentativă de șantaj.

Documentele mai menționează o anchetă deschisă în Norvegia privind legăturile lui Jagland cu Epstein, politicianul negând acuzațiile și afirmând că cooperează cu autoritățile. De asemenea, după alegerea lui Donald Trump, Epstein ar fi încercat să se prezinte drept un intermediar capabil să „explice” noua administrație unor interlocutori străini.

În ansamblu, arhiva descrie un efort susținut de a pătrunde în cercurile de putere de la Moscova, însă fără dovezi că o întâlnire directă cu Vladimir Putin ar fi avut loc.