Joe Biden își apără „decizia foarte dificilă” de a oferi Ucrainei bombe cu dispersie. Ce impact ar avea noile arme în război

• Președintele Joe Biden a declarat că i-a luat „ceva timp să fie convins să ia această decizie”.
• Germania a declarat că, deși nu va furniza astfel de arme Ucrainei, înțelege poziția americană.
• Munițiile au stârnit controverse din cauza ratei lor de eșec, ceea ce înseamnă că bombele de mici dimensiuni neexplodate pot rămâne la sol ani de zile și pot fi detonate mai târziu.

Președintele SUA, Joe Biden, și-a apărat „decizia foarte dificilă” de a oferi Ucrainei bombe cu dispersie, care au un record de ucidere a civililor. Președintele a declarat că i-a luat „ceva timp să fie convins să o facă”, dar a acționat pentru că „ucrainenii rămân fără muniție”, informează BBC.

Liderul ucrainean a salutat mișcarea „oportună”. Premierul britanic a sugerat că țara sa „descurajează” utilizarea bombelor cu dispersie, în timp ce Spania a criticat decizia. Întrebat despre poziția sa față de decizia SUA, Rishi Sunak a subliniat că Regatul Unit este una dintre cele 123 de țări care au semnat Convenția privind munițiile cu dispersie, care interzice producerea sau utilizarea munițiilor cu dispersie și descurajează utilizarea acestora.

Ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a declarat reporterilor că țara sa are un „angajament ferm” că anumite arme și bombe nu pot fi trimise în Ucraina. „Nu bombelor cu dispersie și da apărării legitime a Ucrainei, care înțelegem că nu ar trebui să fie realizată cu bombe cu dispersie”, a spus ea.

Germania susține poziția americană

Germania, care este semnatară a tratatului, a declarat că, deși nu va furniza astfel de arme Ucrainei, înțelege poziția americană. „Suntem siguri că prietenii noștri americani nu au luat cu ușurință decizia de a furniza astfel de muniții”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, reporterilor din Berlin.

Biden a declarat vineri, într-un interviu acordat CNN, că a vorbit cu aliații despre această decizie, care a fost anunțată înaintea unui summit NATO care va avea loc săptămâna viitoare în Lituania. SUA, Ucraina și Rusia nu au semnat convenția, iar atât Moscova, cât și Kievul au folosit bombe cu dispersie în timpul războiului.

Consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat vineri, în cadrul briefingului zilnic de la Casa Albă, că oficialii „recunosc că munițiile cu dispersie creează un risc de vătămare a civililor” din cauza bombelor neexplodate. El a spus că Ucraina a rămas fără artilerie și are nevoie de „o punte de aprovizionare” în timp ce SUA își intensifică producția internă. „Nu vom lăsa Ucraina fără apărare în niciun moment în această perioadă de conflict”, a spus el.

Cum funcționează bombele cu dispersie?

Munițiile au stârnit controverse din cauza ratei lor de eșec, ceea ce înseamnă că bombele de mici dimensiuni neexplodate pot rămâne la sol ani de zile și pot fi detonate mai târziu. Sullivan a declarat reporterilor că bombele cu dispersie americane trimise în Ucraina sunt mult mai sigure decât cele despre care a spus că sunt deja folosite de Rusia în conflict.

El le-a spus reporterilor că cele americane au o rată de ratare de mai puțin de 2,5%, în timp ce cele rusești au o rată de ratare între 30-40%, a spus el. Demersul lui Biden va ocoli legislația americană care interzice producția, utilizarea sau transferul de muniții cu dispersie cu o rată de eșec mai mare de 1%.

La începutul războiului, când Casa Albă a fost întrebată despre acuzațiile potrivit cărora Rusia ar fi folosit bombe cu dispersie și bombe cu vid, secretarul de presă de atunci a spus că ar fi o potențială „crimă de război” dacă ar fi adevărat.

A existat o reacție mixtă în rândul Partidului Democrat al președintelui american, mai mult de o duzină dintre aceștia s-au pronunțat împotriva planului. Grupurile pentru drepturile omului au criticat, de asemenea, decizia, Amnesty International afirmând că munițiile cu dispersie reprezintă „o amenințare gravă la adresa vieților civile, chiar și mult timp după încheierea conflictului”.

Coaliția americană împotriva munițiilor cu dispersie, care face parte dintr-o campanie internațională a societății civile care lucrează pentru eradicarea acestor arme, a declarat că acestea vor provoca „o suferință mai mare, astăzi și în deceniile următoare”. Biroul ONU pentru drepturile omului a fost, de asemenea, critic, un reprezentant al acestuia afirmând că „utilizarea acestor muniții ar trebui să înceteze imediat și să nu mai fie folosite în niciun loc”.

Citește și

• S-a terminat sau nu? Semne că divorțul e singura soluție
• Larisa Udilă, despre produsele pe care le promovează pe social media: „În primul rând, trebuie să fie testate de mine”
• Marea Britanie va începe testarea vaccinului anticancer