Kremlinul infirmă zvonurile despre presupusele tensiuni dintre Serghei Lavrov și Vladimir Putin: „Nu corespund realității”

• Kremlinul respinge zvonurile privind o ruptură între ministrul de Externe Serghei Lavrov și Președintele Vladimir Putin, subliniind că Lavrov își continuă atribuțiile oficiale.
• Lavrov a fost absent de la o ședință importantă a Consiliului de Securitate și și-a pierdut rolul de șef al delegației ruse la summitul G20, înlocuit de Maksim Oreșkin.
• Anularea summitului Putin-Trump a urmat unei convorbiri cu secretarul de stat american Marco Rubio, după ce Lavrov a menținut o poziție dură asupra Ucrainei și a criticat guvernul de la Kiev.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins vineri speculațiile conform cărora ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, ar fi căzut în dizgrația Președintelui Vladimir Putin, subliniind că astfel de afirmații „nu corespund realității” și că Lavrov își continuă atribuțiile de ministru de Externe.

Ziarul rus Moscow Times, redactat de jurnaliști ruși în exil, a relatat că Lavrov ar fi pierdut sprijinul Kremlinului după discuția telefonică avută cu secretarul de stat american Marco Rubio, care a dus la anularea summitului planificat între Putin și Donald Trump la Budapesta.

Lavrov, în vârstă de 76 de ani și aflat la conducerea Ministerului Afacerilor Externe de peste 20 de ani, nu a participat la ultima ședință a Consiliului de Securitate al Federației Ruse, convocată de Putin, fiind singurul membru permanent absent, potrivit unei surse citate de „Kommersant”. În plus, el și-a pierdut statutul de șef al delegației ruse la summitul G20, atribuția fiind preluată de Maksim Oreșkin, adjunctul șefului administrației prezidențiale, la decizia lui Putin.

În timpul convorbirii cu Rubio pe 21 octombrie, Lavrov a menținut o poziție fermă asupra condițiilor viitorului summit, refuzând concesii privind Ucraina, fapt ce a determinat anularea întâlnirii și impunerea de sancțiuni americane împotriva companiilor rusești Rosneft și Lukoil. Ulterior, Lavrov a reiterat criticile la adresa guvernului de la Kiev, denumit „regim nazist”, și a cerut eliminarea „cauzelor primare ale conflictului”, avertizând că o încetare rapidă a focului ar permite Occidentului să reînnoiască livrările de arme către Ucraina și să susțină acțiuni împotriva infrastructurii civile ruse.