Lamparo

Tot ce știu am învățat din poveștile africane. Știu cum să fur o cămilă.  Știu cum să deosebesc o bufniță de o cucuvea care se dă mare. Știu cum a început lumea, când oamenii au făcut un pas greșit și au ajuns pe pământ. Știam și când va veni sfârșitul lumii, da am uitat.  

Știu cum să iau cu binișorul un caiman obraznic. Știu cum să port un talisman din colți de crocodil și când să-l folosesc la Ithuba (loterie; în zulu, în traducere literală, „fereastră de timp” – momentul potrivit, cum ar veni).  

Știu și cum să pescuiesc cu făclia pe apă – lamparo îi zicem aici acestei frumoase îndeletniciri. (În România, se învață la SNSPA). Tehnica e simplă. Ieși noaptea, ca hoții. Plimbi o făclie pe apă. Plevușca e atrasă cu fascinație de lumină și se strânge ca la urs. Nu-ți rămâne decât s-o salți cu sacul. Sau cu plasa, dacă ești mai tacticos.