• Comisia Europeană va înființa un nou program ca un consorțiu european pentru infrastructura de cercetare, însă doar cu Republica Cehă și Ungaria, fără România.
  • România a peridut calitatea de membru, în cadrul acestui proiect, după ce nu a reușit să își atingă obiectivele asumate.
  • Acest lucru nu s-a întâmplat, iar în acest fel România nu a fost inclusă în consorțiul ELI-ERIC.

Comisia Europeană va înființa un nou program, Extreme Light Infrastructure (ELI), ca un consorțiu european pentru infrastructură de cercetare (ERIC), însă doar cu Republica Cehă și Ungaria, fără România. Decizia de aprobare a proiectului vine după mai mulți ani în care au avut loc negocieri intense, potrivit unui comunicat al ELI.

Există o a treia facilitate ELI în construcție în România, lângă capitala București. Laboratorul ELI-NP, pionier în noul domeniu al fotonicii nucleare, are și el sute de oameni de știință și studenți absolvenți angajați în proiect. Se așteaptă să se alăture celorlalte două laboratoare ELI în noua organizație internațională.”, se arată în comunicatul ELI, fără a se preciza însă și o dată certă.

De ce a fost exclusă România

România a peridut calitatea de membru, în cadrul acestui proiect, după ce nu a reușit să își atingă obiectivele asumate. Mai mult, sub conducerea ministrului Cercetării Teleman, statul român a încercat să se repoziționeze și să opteze pentru statutul de Observator Fondator, urmând ca în cadrul negocierilor din ELI-ERIC și IMPULSE să re-atingă această țintă în 2023.

Recomandări

FII BOGAT ÎN ROMÂNIA
MATTY HEALY, DESPRE ALBUMUL LUI SWIFT
DE LA GOYA LA... YOGA
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A STRIGĂTULUI
CHETĂ PENTRU SPORTIVII ROMÂNI
BLIKEN AJUNGE ÎN CHINA

Astfel, ELI-ERIC nu a mai oferit posibilitatea părții române de a opta, cel puțin la acel moment, pentru statutul de Membru Gazdă ci doar de a adera la ELI-ERIC ca Observator, în primă fază, sau de a participa prin intermediul ELI-NP-ca Partener Strategic-în acest caz, însă fără ca România să poată fi numită membru al ELI-ERIC, într-o a doua variantă.

Cu alte cuvinte, România a pierdut și acest statut.

„Această decizie înseamnă că toate laboratoarele pot funcționa în mod legal împreună, ca o singură organizație”, spune Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium. „Decizia vine într-un moment important, deoarece tranziția la operațiuni are loc deja, iar interesul oamenilor de știință este intens”.

Cât de importat era acest proiect

Laserul de la Măgurele este cel mai important proiect științific al României. Este finanțat de Comisia Europeană cu mai bine de 300 de milioane de euro, alături de alte două proiecte asemănătoare în Cehia și Ungaria. Tocmai din acest motiv, laserul ar fi trebuit să se alăture unui consorțiu european, prin intermediul căruia ar fi putut să-și asigure acces la finanțări și la proiecte de cercetare.

Acest lucru nu s-a întâmplat, iar în acest fel România nu a fost inclusă în consorțiul ELI-ERIC. Drept urmare, potrivit unei estimări realizate de Banca Mondială, întreținerea facilității ar costa România 30 de milioane de euro pe an.