Legea offshore a fost depusă la Parlament. Cum arată viitorul energetic al României

• Liderii PSD, PNL şi UDMR, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă şi Kelemen Hunor, au depus, vineri, proiectul Legii offshore. „Legea depusă stabileşte un regim fiscal competitiv în aşa fel încât împărţirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60 % statul român– 40% investitorul”, spun oficialii statului.
• Conform proiectului, titularii de acorduri petroliere offshore sau onshore de adâncime sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare.
• Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.

Dependenţa României de importurile de gaze naturale se poate majora semnificativ, ajungând la 53% în anul 2030, în condiţiile nedezvoltării rezervelor din Marea Neagră şi pe fondul declinului natural al producţiei onshore şi creşterii consumului, arată proiectul Legii offshore depus la Parlament.

Liderii PSD, PNL şi UDMR, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă şi Kelemen Hunor, au depus, vineri, proiectul Legii offshore. „Legea depusă stabileşte un regim fiscal competitiv în aşa fel încât împărţirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60 % statul român– 40% investitorul”, spun oficialii statului.

Conform proiectului, titularii de acorduri petroliere offshore sau onshore de adâncime sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare.

Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă din perimetrele offshore şi/sau onshore de adâncime, din care se deduc costurile de transport, distributie, înmagazinare şi alte costuri logistice în măsura în care sunt suportate de către titularul acordului petrolier, şi preţul de 85 de lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore.

Cum se calculează impozitul pe gaze

Impozitul asupra veniturilor suplimentare se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele offshore şi/sau onshore de adâncime, aşa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream.

Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale pentru care se aplică impozitul asupra veniturilor suplimentare practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/sau onshore de adâncime, pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează:
a) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
b) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
c) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
d) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
e) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
f) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
g) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
h) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.

Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.

Ce așteptări are Guvernul de la legea offshore

Expunerea de motive susţine că, la nivel macroeconomic, proiectele de exploatare a descoperirilor de gaze naturale vor duce la creştere economică, creşterea veniturilor bugetare, crearea sau menţinerea de locuri de muncă, creşterea contribuţiei la produsul intern brut, creşterea securităţii în aprovizionarea energetică, dezvoltarea furnizorilor locali şi a comunităţilor locale, accesul la tehnologii de ultimă oră, îmbunătăţirea balanţei de plăţi externe a României şi creşterea şanselor ca România să se poziţioneze ca important pol energetic regional.

Pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de către aceştia, în acord cu legislatia naţională precum si cu principiile Uniunii Europene de piaţă liberă. Companiile nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la preţ, comercializare, ofertare şi/sau vanzare a hidrocarburilor după data de 31 decembrie 2022, cu excepţia prevederilor legale obligatorii din România precum si ale Uniunii Europene, mai prevede documentul.

Guvernul, prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Energiei, în situație de criză energetică și/sau de distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale a României, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate în Romania, a cantităţilor de gaze naturale extrase din perimetrele respective.

În vederea protejării siguranţei energetice a României, contractele bilaterale de tranzacţionare a cantităţilor de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege, vor fi notificate spre avizare Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei