Libertatea Presei la nivel global atinge cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani. Unde se situează România în raport cu statele vecine
- Pentru prima dată de când RSF a început să elaboreze indicele Libertății Presei în 2002, mai mult de jumătate dintre țările lumii se încadrează în categoriile „dificile”.
- Doar șapte țări, în mare parte nordice, sunt clasate cu o libertate a presei „bună”, în schimb statele care se află la coada clasamentului sunt Coreea de Nord, Eritrea și Rusia.
- Un accent important în raport este pus pe evoluția România, care urcă pe locul 49, față de locul 55 în 2025, marcând un progres în clasament.
- În regiune, Republica Moldova se află pe locul 31 în clasamentul libertății presei, având una dintre cele mai bune poziții din zona sa și un cadru mediatic relativ pluralist.
Libertatea presei la nivel mondial a ajuns la cel mai redus nivel din ultimul sfert de secol, potrivit noului Indice Global al Libertății Presei publicat de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF), cu sediul la Paris. Raportul avertizează că „jurnalismul este din ce în ce mai incriminat la nivel mondial”, pe fondul presiunilor politice, economice și legislative tot mai intense asupra mass-mediei, potrivit Al Jazeera.
Clasamentul anual, care analizează 180 de țări în funcție de gradul de libertate acordat jurnaliștilor și instituțiilor media, utilizează o scală de evaluare de la „foarte grav” la „bun”. Pentru prima dată de la lansarea indicelui în 2002, mai mult de jumătate dintre statele lumii se încadrează în categoriile „dificile” sau „foarte grave”, semnalând o deteriorare structurală a libertății presei la nivel global.
Clasamentul global este condus de Norvegia, care ocupă în continuare primul loc, urmată de Olanda și Estonia. În schimb, statele care se află la coada clasamentului sunt Coreea de Nord (179) și Eritrea (180). Rusia se află pe locul 172, față de anul trecut, când era pe poziția 171.
În contrast, marile democrații occidentale înregistrează scoruri mai modeste. Franța se situează pe locul 25, cu un scor „satisfăcător”, în timp ce Statele Unite ale Americii ocupă poziția 64, fiind clasate ca „problematic” și înregistrând un declin de șapte locuri față de anul precedent.
RSF atrage atenția asupra climatului tot mai ostil din SUA, unde, potrivit raportului, administrația Donald Trump a transformat atacurile la adresa presei într-o practică sistematică. Printre exemplele invocate se numără arestarea jurnalistului salvadorian, Mario Guevara, ulterior deportat, precum și suspendarea unor instituții media publice importante.
În Europa Centrală și de Est, evoluțiile sunt inegale. România a înregistrat un progres, urcând pe locul 49, față de poziția 55 ocupată în 2025. Raportul RSF descrie România ca având un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, în care investigațiile jurnalistice de interes public continuă să aibă impact.
Cu toate acestea, organizația semnalează probleme persistente: lipsa transparenței în finanțarea mass-mediei, inclusiv în ceea ce privește fondurile publice și influența politică asupra resurselor media, precum și dificultățile economice ale pieței, care contribuie la scăderea încrederii publicului în presă.
În plan regional, evoluțiile sunt contrastante, iar poziționarea statelor vecine reflectă diferențe semnificative în ceea ce privește libertatea presei. Republica Moldova se situează pe locul 31, având una dintre cele mai bune performanțe din zonă și menținând un cadru relativ favorabil pluralismului mediatic.
Ucraina ocupă locul 55, într-un context puternic afectat de război și de presiunile asupra infrastructurii media, ceea ce continuă să influențeze funcționarea presei independente. Totodată, Bulgaria se află pe locul 71, iar Ungaria pe locul 74, ceea ce ridică în continuare semne de întrebare privind independența editorială și gradul de influență politică asupra instituțiilor media.
Raportul RSF subliniază că deteriorarea libertății presei nu mai este un fenomen izolat, ci o tendință globală, alimentată de presiuni politice, constrângeri economice și atacuri directe asupra jurnaliștilor. În acest context, organizația avertizează că protejarea jurnalismului independent devine esențială pentru funcționarea democrațiilor moderne.