Liderii europeni încearcă să obțină condiții de pace mai bune pentru Ucraina. Ce opțiuni mai are Europa, după ce Administrația Trump a negociat un plan de pace exclusiv cu Rusia?

• Lideri din Europa încearcă să obțină condiții mai bune de pace pentru Ucraina.
• Macron: Nu poate exista pace în Ucraina fără ucraineni și respect pentru suveranitatea lor.
• Macron, Merz și Starmer discută sâmbătă despre planul de pace al lui Trump.
• Negocieri între Ucraina, Europa și SUA vor avea loc în Elveția.
• Nicușor Dan: Monitorizez cu maximă atenție.

Zelenski, împreună cu liderii Franței, Marii Britanii, Germaniei și a altor câteva țări, încearcă să rescrie planul de pace al SUA până joi, 27 noiembrie. Ei vor să modifice părți majore ale propunerii, fără a contrazice deschis Washingtonul, conform unui raport Bloomberg, citând surse europene. Cancelarul german Merz, după ce a auzit știrile despre „planul de pace”, l-a sunat rapid pe Trump și a insistat pentru discuții suplimentare, în timp ce liderii UE plănuiesc să se întâlnească în marginea summitului G20 din Africa de Sud pentru a forma o poziție unificată.

Ce mai poate face Europa acum, după ce administrația Trump a realizat un plan de pace doar cu Rusia?

Discuțiile purtate între Statele Unite și Rusia — atât la nivel de președinți, în Alaska, cât și la nivel de consilieri, în Miami — ridică semne de întrebare serioase, atât pentru Ucraina, cât și pentru liderii europeni.

În același timp, președintele Emmanuel Macron susținea o conferință de presă în Africa de Sud, unde a reiterat principiile unei păci juste și durabile, subliniind respectarea suveranității Ucrainei și, mai ales, a punctului de vedere al ucrainenilor în elaborarea unui astfel de plan. De asemenea, Macron a atras atenția că și poziția europenilor trebuie luată în considerare, pentru că acest plan de pace le afectează direct securitatea — poate chiar mai mult decât afectează Statele Unite.

În SUA, anumiți congresmeni au reacționat critic. Președintele Zelenski a semnat un decret prin care a numit o echipă de negociatori ce urmează să participe la discuții în Elveția, alături de reprezentanți europeni și americani, pentru a vedea ce opțiuni mai sunt posibile.

În prezent, există două concepte opuse:

• Conceptul rus: realitatea militară. Vladimir Putin susține constant că „aceasta este realitatea militară” — adică teritoriile cucerite trebuie păstrate.
• Conceptul ucrainean, exprimat de Volodimir Zelenski: „realismul diplomatic”, care se bazează pe aceeași realitate militară, dar cu o interpretare diferită.

Europenii, însă, invocă dreptul internațional și Carta ONU. Ei avertizează că, dacă agresiunea militară este răsplătită prin câștiguri teritoriale, atunci sistemul internațional bazat pe reguli se prăbușește. Asta ar crea un precedent periculos în politica globală, unde forța primează în fața legii.

În acest moment, liderii europeni fac ceea ce trebuie: continuă să susțină Ucraina. Încă nu există o poziție comună, dar cei 27 de lideri ai statelor membre UE urmează să se reunească pe 24 noiembrie, la summitul Uniunea Europeană–Uniunea Africană de la Luanda, unde ar putea adopta o poziție unitară. Deocamdată nu asistăm la o respingere oficială a planului american, dar apar tot mai multe critici.

Ce face România în acest context?

Nicușor Dan a spus că „urmărește cu atenție” demersul lui Trump și și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina. Totuși, nu a precizat nimic despre ce va face România în mod concret pentru a-și întări securitatea.

Am văzut și reacțiile din Polonia, Ungaria și Slovacia. Dacă Ungaria și Slovacia par să aprobe pozițiile Rusiei, Polonia este mult mai rezervată și clară în declarații.

România nu e Portugalia, nu se află în vestul Europei. Nu poate doar să „urmărească cu deosebită atenție”, ci trebuie să ia măsuri concrete. O pace favorabilă Rusiei poate părea o soluție rapidă pe termen scurt, dar pe termen lung poate genera riscuri mult mai mari.

Este adevărat că România nu are puterea diplomatică de a influența decisiv planul, dar vocea ei ar trebui să fie auzită. Până acum, poziția României s-a aliniat aproape automat declarațiilor oficiale ale Uniunii Europene. Însă, în fața unui plan care poate schimba echilibrul de securitate regional, diplomația românească ar trebui să vorbească mai ferm.

Orice decizie luată între Rusia și Statele Unite privind viitorul Ucrainei ne va afecta nu doar pe termen scurt, ci și pe termen lung.