Liderii europeni sunt de acord cu un al doilea val de sancțiuni împotriva Rusiei

• Noile sancțiuni afectează Rusia în ceea ce privește accesul la tehnologie, la călătorii.
• Un nou set de sancțiuni ar afecta economia rusă și l-ar pune pe președintele Putin sub o presiune enormă.
• Liderii nu au convenit tăierea accesului Rusiei de la SWIFT deoarece ar cauza probleme Europei.

Noile sancțiuni vor afecta accesul Rusiei la tehnologie și abilitățile elitei sale de a călători și de a economisi bani în Europa, dar au omis alte măsuri asupra cărora este mai greu de convenit. Liderii europeni, reuniți până în primele ore ale zilei de vineri, au ajuns la un acord asupra unui nou set de sancțiuni despre care au spus că ar afecta economia rusă și l-ar pune pe președintele Vladimir V. Putin sub o presiune enormă, în timp ce trupele sale avansează în invazia din Ucraina.

Cei 27 de membri ai blocului reușiseră să impună un prim set de sancțiuni miercuri, ca răspuns la recunoașterea de către Putin a enclavelor separatiste din Ucraina, și au făcut acest lucru într-un timp record. Dar cel de-al doilea pachet de sancțiuni, pe care l-au descris ca fiind fără precedent pentru Uniunea Europeană în ceea ce privește dimensiunea și amploarea, a fost mai greu să se ajungă la un consens, chiar și în timp ce forțele rusești se apropiau de Kiev, capitala Ucrainei, iar războiul în Europa nu mai era un concept teoretic, ci o realitate devastatoare.

Experții au declarat că sancțiunile aprobate au fost dure și că viteza cu care Uniunea Europeană a acționat a fost impresionantă. Ei au spus că, având în vedere cât de dramatice au fost evoluțiile din Ucraina, liderii ar fi putut merge mai departe, mai ales în ceea ce privește ruperea Rusiei de la sistemul internațional de tranzacții financiare cunoscut sub numele de SWIFT și sancționarea personală a lui Putin. Liderii U.E. au spus că ar putea lua în considerare ambele sancțiuni într-o etapă ulterioară.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost dur într-o declarație postată pe Facebook vineri dimineață, după summit.

„În această dimineață, ne apărăm singuri statul. Ca și ieri, cele mai puternice forțe ale lumii ne privesc de la distanță. Au convins sancțiunile de ieri Rusia? Auzim în cerul nostru și vedem pe pământul nostru că acest lucru nu a fost suficient.„

Comisia Europeană, ramura executivă a blocului care efectuează munca tehnică minuțioasă din spatele sancțiunilor, pregătea de săptămâni întregi acest set de sancțiuni. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat vineri dimineață că sancțiunile vor afecta capacitatea economiei rusești de a funcționa, privând-o de tehnologii importante și de acces la finanțare.

„Acum trebuie să facem față momentului. Vom trage Kremlinul la răspundere. Pachetul de sancțiuni masive și țintite pe care liderii europeni l-au aprobat în această seară demonstrează în mod clar acest lucru„, a declarat dna von der Leyen după reuniunea care a început joi seara și a durat șase ore.

„Acesta va avea un impact maxim asupra economiei rusești și a elitei politice”, a adăugat ea.

Sancțiuni aprobate

Uniunea Europeană va interzice exportul de avioane și piese de schimb care sunt necesare pentru întreținerea flotelor rusești. Ursula von der Leyen a declarat că trei sferturi dintre avioanele din flota aviatică rusă au fost fabricate în Uniunea Europeană, Statele Unite sau Canada, iar aceste măsuri înseamnă efectiv că multe dintre ele vor fi în curând oprite la sol.

Cu toate acestea, au lipsit elemente pe care mai multe state membre europene, precum și Statele Unite și Ucraina însăși, ar fi dorit să fie incluse.

Una dintre aceste măsuri a fost tăierea accesului Rusiei la SWIFT, platforma folosită pentru efectuarea tranzacțiilor financiare globale. Oficialii UE au declarat că unul dintre motivele principale pentru care au fost reticenți în a reduce accesul Rusiei la această platformă a fost faptul că Europa o folosește pentru a plăti gazul pe care îl cumpără din Rusia – o dublă dependență – iar întreruperea ar cauza probleme majore blocului.

Dar Statele Unite și Canada au fost pregătite și dornice să facă acest pas, iar ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a pledat pentru acest lucru joi, în timp ce liderii U.E. se întâlneau, dar Uniunea Europeană a ezitat.