Liderii UE cer măsuri clare împotriva amenințărilor hibride ale Rusiei: „Europa se află în cea mai dificilă și periculoasă situație de la Al Doilea Război Mondial”

• Liderii UE discută la Copenhaga despre Apărare și sprijinirea Ucrainei.
• Emmanuel Macron: suntem într-o confruntare cu Rusia.
• Premierul danez Mette Frederiksen cere UE răspuns puternic la războiul hibrid al Kremlinului.
• ISW: Rusia ar putea ataca sub steag fals România și Polonia.

Liderii europeni trag un semnal de alarmă la summitul informal de astăzi de la Copenhaga, unde războiul din Ucraina și amenințarea Rusiei sunt subiectele principale. Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a avertizat că Europa se află „în cea mai dificilă și periculoasă situație de la Al Doilea Război Mondial”, în timp ce președintele Franței, Emmanuel Macron a spus că suntem deja într-o confruntare cu Rusia. „Ucraina este prima linie de apărare”, spune și Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Din partea României, președintele Nicușor Dan participă la reuniunea informală a Consiliului European şi la cea de-a şaptea reuniune a Comunităţii Politice Europene.

Ce măsuri ar putea lua țările europene acum ca răspuns la acțiunile hibride ale Rusiei?

Rusia are o mare problemă în Ucraina. Nu poate să înainteze. În 2025, a reușit să ocupe doar 0,3% din teritoriul ucrainean – aproximativ 6.000 de kilometri pătrați. Are acolo 700.000 de militari și, practic, a ocupat doar două comune într-un an, cu pierderi foarte mari.

Tocmai din această cauză, Rusia a declanșat un război hibrid împotriva Europei. Europa este singura care mai sprijină Ucraina în mod constant, după retragerea Statelor Unite. Iar Kremlinul vede în acest moment o singură șansă de a câștiga: să convingă țările europene să nu mai ajute Ucraina.

Așa se explică intensificarea acestor acțiuni hibride – de la război informațional, până la atacuri cibernetice sau folosirea dronelor în zone sensibile. Și România a fost vizată: la Otopeni, de exemplu, au fost semnalate drone despre care nimeni nu știe exact cum au ajuns acolo. Până acum, 10 țări europene – inclusiv România – s-au confruntat cu astfel de incidente. În unele cazuri, traficul aerian a fost suspendat, iar baze militare au fost închise temporar.

În Germania, legislația se modifică deja, astfel încât armata să poată doborî drone în spațiul civil. Este o situație cu care Europa nu s-a mai confruntat. Este cea mai tensionată situație de securitate de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial – mai gravă chiar decât în perioada Războiului Rece.

Ce probleme sunt de rezolvat?

În primul rând, țările din Est nu pot doborî eficient dronele rusești. Iar războiul va intra curând în al patrulea an. În tot acest timp, europenii nu au făcut aproape nimic concret pentru a combate amenințarea reprezentată de drone.

Armata cumpără tancuri de 7 milioane de euro. Dar un tanc de 25 de milioane poate fi distrus cu o dronă de 300 de dolari. Nu este eficient. Nu poți câștiga un război fără eficiență.

Lipsa de inițiativă a Europei în ceea ce privește războiul dronelor o aduce într-o poziție vulnerabilă.

„Zidul dronelor”

Se vorbește despre un „zid al dronelor” – o rețea defensivă construită cu ajutorul specialiștilor ucraineni. Ucrainenii pot furniza drone interceptoare la 2.000 de dolari bucata. În comparație, o rachetă lansată de pe un F-16 costă peste 200.000 de dolari, iar o oră de zbor cu un F-16 trece de 20.000 de dolari.

Cu 40.000 de dolari, poți cumpăra zeci de drone defensive. Este clar că trebuie să schimbăm abordarea și să inovăm. Avem timp, avem resurse. Ce lipsește este voința politică.

Țările europene trebuie să accepte că ne aflăm într-o nouă eră a războiului. Nu mai e vorba de blindate de zeci de tone, ci de drone și inteligență artificială.

România și Polonia sunt cele mai afectate țări de aceste atacuri cu drone

România încă merge cu dosarul cu șină la ghișeu. Întârzie modernizarea. Cumpărarea de drone mai durează.

Iar când vine vorba de protecția țării, Nicușor Dan merge la Copenhaga cu o misiune grea. România și Polonia sunt cele mai afectate țări de aceste atacuri cu drone.

Când Polonia a avut probleme, zece țări NATO au intervenit imediat – Franța, Marea Britanie, Italia, Portugalia, Danemarca și altele.

Când România a avut probleme, nu a venit nimeni în plus. Avem în prezent cinci aeronave Eurofighter Typhoon din Germania și un sistem MAMBA antiaerian din Franța, la Capu Midia. Dar atât.

Se vorbește despre o întâlnire NATO la începutul lunii octombrie. Ca să ai succes la astfel de summituri, trebuie să ai o poziție clară și argumente solide. Iar Nicușor Dan trebuie să vină de acolo cu promisiuni concrete: că, dacă România va fi din nou atacată, vor exista aliați care să intervină rapid.

România este cea mai apropiată țară NATO de zona de conflict. Chiar dacă Rusia își concentrează forțele spre statele baltice și Polonia, zona Mării Negre nu trebuie neglijată.