Liderii UE discută la Copenhaga despre crearea „zidului de drone”. Rusia avertizează că ar fi „o greșeală istorică”

- Liderii UE vor să construiască un „zid al dronelor” de-a lungul granițelor cu Rusia și Ucraina, după multiplele incursiuni rusești în spațiul aerian al NATO.
- Oficialii ruși au negat orice implicare în incidentele cu drone și încălcările spațiului aerian.
- Liderii UE dezbat și propunerea de a folosi activele rusești înghețate pe teritoriul european pentru a finanța un mare împrumut destinat Ucrainei.
Liderii Uniunii Europene reuniți la Copenhaga – într-o ședință informală – au discutat despre crearea unui „zid de drone”, o rețea de detectare și apărare menită să protejeze Europa de incursiunile dronelor rusești, scrie Reuters.
Această inițiativă vine la doar câteva zile după ce spațiul aerian danez a fost violat de drone neidentificate, provocând închiderea mai multor aeroporturi în Danemarca.
Reuniunea informală este prezidată de președintele Consiliului European, António Costa, și găzduită de prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen. Aceasta are loc înainte de reuniunea Comunității Politice Europene, care reunește lideri din întreaga Europă.
Mai multe țări europene au trimis trupe și echipamente anti-dronă pentru a sprijini Danemarca în securizarea Summit-ului de astăzi, iar toate zborurile cu drone au fost interzise deasupra țării până vineri.
Liderii europeni acuză Rusia de încălcări flagrante ale spațiului aerian european. În ultimele săptămâni, dronele rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, României, Danemarcei și Norvegiei, iar avioane rusești au fost escortate din spațiul aerian al Estoniei.
Prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo, a subliniat că Rusia va continua aceste acțiuni provocatoare și că Europa trebuie să fie pregătită, susținând înființarea „zidului de drone“, care să detecteze, urmărească și neutralizeze aeronavele fără pilot ostile.
Deși Danemarca nu a acuzat oficial pe nimeni, Premierul Mette Frederiksen a sugerat că Rusia ar putea sta în spatele acestor incidente, pe care le-a catalogat drept parte a unui război hibrid împotriva Europei și pentru care „este nevoie de un răspuns ferm“.
Rusia a negat orice implicare în incidentele cu drone deasupra Danemarcei, a respins acuzațiile că avioanele sale au intrat în spațiul aerian estonian și a declarat că nu a intenționat să trimită drone în Polonia. Totuși, aceste acțiuni au dus la intensificarea apelurilor europene pentru întărirea apărării continentului și sprijinirea Ucrainei în opoziția față de invazia rusă.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a subliniat necesitatea unui sistem de alertă timpurie și a cooperării între statele europene, iar Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a reafirmat importanța unui „zid de drone” în fața provocărilor actuale și a avertizat că Rusia „încearcă să testeze rezistența Europei și să răspândească anxietate în societăți”.
Deși detaliile tehnice și costurile ridicării acestui „zid de drone” nu sunt încă clare, planul este sprijinit și de NATO, care îl consideră oportun și necesar, mai ales după eșecurile în gestionarea incursiunii dronelor din Polonia. De asemenea, forțele NATO au intervenit rapid, folosind avioane, elicoptere și sisteme Patriot pentru a doborî mai multe drone.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a criticat ideea unui zid de drone, afirmând că „istoria a arătat că ridicarea zidurilor este întotdeauna un lucru rău”.
Liderii UE au dezbătut la Copenhaga și propunerea de a folosi activele rusești înghețate pe teritoriul european pentru a finanța un mare împrumut destinat Ucrainei. În timp ce unii șefi de state au susținut această idee, alții au adoptat o poziție mai precaută. Kremlinul a catalogat această inițiativă drept „furt”.