- Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat luni un decret care prevede că băncile naționale sancționate ale căror fonduri în valută au fost înghețate de Occident vor putea să oprească operațiunile în aceste valute.
- Oficialii de la Kiev au avertizat despre riscul unei catastrofe în stilul Chornobîl dacă bombardamentele continuă la centrala Zaporojie.
- Ucraina face apel ca locaţia centralei să devină o zonă demilitarizată.
- Rusia neagă vina bombardamentelor în condiţiile în care centrala se află sub controlul său.
UPDATE 23:00
Departamentul de Stat al SUA intenționează să ofere 89 de milioane de dolari pentru a sprijini eforturile de deminare din Ucraina, în condițiile în care națiunea se confruntă cu „una dintre cele mai mari provocări legate de minele terestre și de muniția neexplodată din ultimele decenii” din cauza războiului, a declarat marți un oficial al Departamentului de Stat.
Asistența va fi destinată finanțării a 100 de echipe de deminare care vor lucra „în zonele în care există cea mai mare cantitate de contaminare” în cursul anului viitor, a declarat oficialul într-o convorbire cu reporterii.
Statele Unite vor oferi instruire și echipament echipelor de deminare, a mai spus oficialul. Aceștia au refuzat să spună în mod specific unde va avea loc instruirea, dar au spus că „va fi o zonă care să faciliteze cât mai mult posibil ca angajații guvernului ucrainean, deminatorii guvernului ucrainean să primească această instruire cât mai eficient posibil și să se întoarcă acolo unde este cea mai mare nevoie de ei cât mai repede posibil”.
UPDATE 22:00
Președintele american Joe Biden a sărbătorit marți decizia Statelor Unite de a ratifica cererea Suediei și Finlandei de a adera la NATO, afirmând că aderarea lor la alianță o va face „mai puternică ca niciodată”.
„Suedia și Finlanda au instituții democratice puternice, armate puternice și economii puternice și transparente”, a declarat președintele din Sala de Est a Casei Albe. „Vor îndeplini toate cerințele NATO – suntem încrezători în acest lucru și vor face alianța noastră mai puternică și vor face America și poporul american mai siguri în acest proces”.
Statele Unite sunt „angajate în parteneriatul transatlantic”, a spus Biden, mai ales în fața invaziei președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina.
UPDATE 21:00
O persoană a murit în urma unor explozii produse marți în zona unei baze aeriene militare ruse din Crimeea, potrivit lui Serghei Aksenov, șeful așa-numitei Republici Crimeea.
„Situația este localizată și este sub control. Repet încă o dată: nu există o evacuare generală în district. Doar locuitorii din casele situate foarte aproape de aerodromul militar vor fi relocați”, a declarat Aksenov pe Telegram.
Aproximativ 30 de persoane au fost evacuate din casele lor, a declarat Oleg Kryuchkov, consilier al șefului regiunii Crimeea. Un cordon perimetral a fost instituit în jurul perimetrului aerodromului, a precizat Kryuchkov pe canalul său Telegram.
Anterior, marți, ministrul Sănătății din Republica Crimeea, Kоnstantin Skorupsky, a declarat că cinci persoane au fost rănite în urma exploziilor. Nu este clar dacă persoana care a murit se numără printre cele raportate anterior ca fiind rănite.
UPDATE 20:00
Departamentul de Stat al SUA a sancționat doi oficiali belaruși de rang înalt „pentru implicare în încălcări grave ale drepturilor omului, și anume pentru detenția arbitrară a protestatarilor pașnici” și va lua măsuri pentru a impune restricții de viză „pentru 100 de oficiali ai regimului și afiliați ai acestora pentru implicarea lor în subminarea sau lezarea instituțiilor democratice sau împiedicarea tranziției spre democrație”, a declarat marți secretarul de stat Antony Blinken.
Măsurile au fost anunțate la cea de-a doua aniversare a alegerilor din Belarus, alegeri frauduloase și în care liderul Alexander Lukașenko, omul forte de mult timp, și-a revendicat victoria. Acestea au declanșat proteste masive în întreaga țară.
„Poporul belarus a dat dovadă de o rezistență remarcabilă în susținerea mișcării pro-democrație timp de doi ani, cu mari sacrificii personale. Aceste apeluri pentru democrație sunt exprimate de belarușii exilați în străinătate, de peste 1.200 de prizonieri politici deținuți pe nedrept în interiorul țării și de nenumărați cetățeni bieloruși obișnuiți”, a declarat Blinken într-un comunicat.
„Apelurile lor pașnice pentru democrație au fost întâmpinate cu o forță brută fără precedent și o represiune consolidată din partea regimului Lukașenka”, a mai spus el.
UPDATE 18:00
Compania maghiară va plăti pentru tranzitul petrolului rusesc prin Ucraina
Cea mai mare companie maghiară de petrol și gaze MOL și-a exprimat disponibilitatea de a plăti pentru tranzitul petrolului rusesc „Transneft” prin conducta de petrol „Drujba” prin Ucraina.
„În ciuda faptului că MOL are rezerve de petrol de câteva săptămâni, compania lucrează pentru a rezolva situația și negociază, de asemenea, să preia plățile”, a declarat Interfax, citat de un purtător de cuvânt al companiei maghiare.
Joia trecută, 4 august, compania de stat ucraineană Ukrtransnafta a oprit pomparea petrolului rusesc prin conducta Druzhba către Ungaria, Cehia și Slovacia.
Acest lucru a fost confirmat de compania rusă Transneft, compania afirmând că nu poate plăti pentru serviciile de tranzit ucrainene din cauza sancțiunilor europene.
UPDATE 16:00
Peskov: Cetățenii UE plătesc pentru „smiorcăielile” lui Zelenski
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat marți că Uniunea Europeană și cetățenii săi plătesc pentru „capriciile” președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a pedepsi Rusia, menționând că regiunea va începe în curând să le pună la îndoială decizia.
„Zelenski însuși trebuie să înțeleagă că țările europene care urmăresc să pedepsească Rusia, așa cum pretind, plătesc deja în mod activ prețul pentru acest lucru”, a subliniat Peskov.
Oficialul de la Kremlin a abordat, de asemenea, cererea lui Zelenski de a interzice rușilor să intre în țările occidentale, declarând că „iraționalitatea în gândire, în acest caz, depășește orice limită. Orice încercare de a-i izola pe ruși sau Rusia este un proces care nu are nicio perspectivă. Mirosul unor astfel de inițiative nu este foarte bun, ca să nu spunem altceva”.
Moscova reacţionează după ce Zelenski a cerut Occidentului să închidă graniţele pentru ruşi
Administraţia Vladimir Putin a respins ca fiind iraţional apelul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a impune o interdicţie de călătorie în Occident pentru toţi cetăţenii ruşi, spunând că Europa va trebui să decidă în cele din urmă dacă vrea să plătească facturile pentru „capriciile” lui Zelenski.
UPDATE 15:00
Transneft: Ucraina a oprit tranzitul petrolului rusesc spre Europa
Compania de stat rusă Transneft a declarat că, din 4 august, Ucraina a încetat să mai pompeze petrol rusesc prin filiala Druzhba către Ungaria, Cehia și Slovacia.
Motivul opririi este că partea rusă nu poate efectua o plată pentru tranzit în temeiul sancțiunilor UE, a declarat purtătorul de cuvânt al Transneft, Igor Demin.
„Am informat Ministerul Rus al Energiei, precum și expeditorii ruși care furnizează resurse în direcția acestor trei țări și Ukrtransnafta că banii nu trec și plata nu poate fi făcută”, a spus Demin.
Partea ucraineană nu a comentat aceste declarații.
UPDATE 14:00
Kremlinul ameninţă că va distruge fabrica de drone din Kiev
Dacă în Ucraina ar fi construită şi pusă în funcţiune o fabrică pentru producţia de drone turceşti Bayraktar, „va cădea imediat sub demilitarizare”, a declarat de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
UPDATE 12:00
Rușii ar urma să aprobe decizia președintelui de a pune capăt operațiunii speciale și de a lansa o nouă ofensivă
Mai mult de jumătate dintre ruși cred că operațiunea militară specială din Ucraina s-a prelungit și, potrivit unei treimi, ostilitățile vor dura mai bine de un an, reiese dintr-un sondaj recent realizat de Serviciul Sociologic Russian Field. În același timp, 60% dintre respondenți ar susține decizia lui Vladimir Putin de a lansa un „nou atac asupra Kievului”, dar, în același timp, 65% ar fi de acord și intenția președintelui de a opri operațiunea specială și de a semna un acord de pace. Expertul consideră că o astfel de contradicție este legată de lipsa de dorință a societății de a se gândi la marile probleme politice. Studiul a fost realizat prin sondaj telefonic în perioada 28-31 iulie, 1609 respondenți din opt districte federale au participat la el. Autorii studiului avertizează că rezultatele sale la o serie de întrebări despre ceea ce se întâmplă în Ucraina ar putea să nu coincidă cu situația reală, deoarece „rușilor le este frică să vorbească despre acest subiect – refuzurile au crescut, sinceritatea a scăzut”.
Opinia că operațiunea militară specială a Rusiei în Ucraina a durat a fost susținută de 59% dintre participanții la sondajul Rusiei Field: 33% spun că operațiunea specială a durat „cu siguranță”, alți 26% au spus că „mai degrabă” a durat. Opinia opusă este împărtășită de 28% dintre respondenți, iar 13% le-a fost greu sau au refuzat să răspundă la această întrebare. În același timp, 41% dintre respondenți au recunoscut că se simt „obosiți de știrile despre desfășurarea operațiunii militare din Ucraina”, dar majoritatea (56%) nu experimentează astfel de sentimente.
Potrivit a 30% dintre respondenți, operațiunea specială din Ucraina va continua mai bine de un an, 18% cred că ostilitățile se vor încheia într-un an. 20% dintre respondenți speră finalizarea lor în termen de șase luni, iar doar 13% dintre cei chestionați sunt optimiști cu privire la încheierea ostilităților în termen de una până la trei luni.
62% dintre ruși sunt siguri că operațiunea specială este „cu siguranță” sau „mai degrabă” reușită, 19% sunt de părere contrară, iar aceluiași număr i-a fost greu să răspundă.
În același timp, aproape două treimi dintre bărbații chestionați (62%) nu sunt pregătiți să participe personal la ostilitățile din Ucraina dacă au ocazia – aceasta este cu șase puncte procentuale mai mare decât același sondaj, care a avut loc în a doua jumătate a lunii mai. 29% dintre respondenți și-au exprimat dorința de a participa la o operațiune specială, iar cel mai adesea persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani (37%) recunosc acest lucru, în timp ce în rândul bărbaților cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani, doar 23%. De asemenea, nu există atât de mulți oameni care doresc să ajute financiar armata rusă: 67% nu sunt pregătiți să-și doneze fondurile proprii în sprijinul operațiunii speciale, iar 12% sunt de acord să cheltuiască nu mai mult de 1 mie de ruble pentru aceasta. pe luna.
Amenințarea penuriei îi îngrijorează pe ruși mai mult decât utilizarea armelor nucleare
Decizia lui Vladimir Putin „de a anunța începerea unui nou atac la Kiev mâine” ar fi susținută de 60% dintre respondenți, 26% ar fi împotrivă. Este de remarcat faptul că sociologii au înregistrat aproape aceeași aliniere atunci când au răspuns la întrebarea despre decizia ipotetică a președintelui „mâine” de a opri operațiunea specială și de a semna un acord de pace: 65% l-ar aproba, iar 28% ar fi împotrivă. În general, 52% dintre respondenți au fost în favoarea continuării operațiunii militare, iar 38% în favoarea trecerii la discuții de pace. Autorii studiului notează că în perioada de la mijlocul lunii martie până la sfârșitul lunii iulie, raportul dintre susținătorii și oponenții operațiunii speciale a rămas practic neschimbat: acum 69% dintre respondenți o susțin, 23% sunt de o opinie contrară și alți 8% le-a fost greu sau au refuzat să răspundă.
Potrivit politologului Alexei Makarkin, faptul că majoritatea rușilor sunt pregătiți să aprobe două decizii opuse ale lui Vladimir Putin – de a opri operațiunea specială și de a începe o nouă ofensivă – poate fi considerat o expresie a încrederii în președinte.
În plus, există o atitudine înrădăcinată în societate că „autoritățile știu mai bine, suntem oameni mici”, iar „omulețul” nu este foarte versat în politica actuală și nu vrea să facă asta, continuă expertul. El amintește că atunci când la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990, pe lângă preocupările personale și domestice, oamenii se confruntau și cu problema responsabilității pentru alegerea lor, acest lucru a provocat disconfort psihologic pentru o parte semnificativă a populației. „Atunci a fost o astfel de cerere: autorităţile să spună la televizor cum să se poarte corect. Dar guvernul nu a vorbit. Apoi această parte a societății a fost mulțumită că Putin a apărut și și-a asumat responsabilitatea”, notează domnul Makarkin. Prin urmare, acum oamenii au încredere pur și simplu în președinte, care „le-a permis să nu se gândească la politica actuală”, rezumă politologul.
UPDATE 10:00
Sute de persoane, reţinute în trei zile de ucraineni sub suspiciunea de trădare
Aproximativ 400 de persoane, bănuite că au colaborat cu ruşii, au fost reţinute în doar trei zile de forţele ucrainene, potrivit Sky News.
Câteva sute de persoane au fost reţinute în regiunea Nikolaiev din sudul Ucrainei între 5 şi 8 august deoarece „ar fi colaborat cu forţele ruse”.
UPDATE 8:30
Trupele ucrainene avansează spre Izium, lupte grele se dau în Donbas
Ucrainenii anunţă că marţi sunt bombardamente intense de-a lungul liniilor de front, dar şi lupte grele în diferite regiuni, potrivit Sky News.
Lupte grele au fost raportate în apropiere de oraşul Donetsk din estul ţării, unde oficialii ucraineni au declarat că trupele ruseşti lansează valuri de atacuri în încercarea de a prelua controlul asupra regiunii industrializate Donbas.
UPDATE 00:00
Putin: Băncile rusești sancționate pot opri operațiunile valutare
Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat luni un decret care prevede că băncile naționale sancționate ale căror fonduri în valută au fost înghețate de Occident vor putea să oprească operațiunile în aceste valute. Măsurile nou impuse vor fi respectate până la ridicarea sancțiunilor impuse de Occident băncilor rusești.
La începutul lunii iulie, vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a declarat că BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) ar putea crea o nouă monedă de rezervă comună pentru a înlocui monedele străine folosite în țările menționate.
Recent, consilierul economic al lui Putin, Maxim Oreshkin, a declarat că țara se va descurca fără Societatea pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale (SWIFT), după ce a fost exclusă din această organizație în urma invaziei din Ucraina din 24 februarie.
Moscova suspendă inspecțiile în cadrul START – FM
Ministerul rus de Externe a informat luni Statele Unite că își retrage oficial instalațiile de la inspecțiile în cadrul Tratatului de reducere a armelor strategice (START).
Potrivit ministerului, țara este forțată să ia această decizie deoarece acțiunile SUA privează Moscova de dreptul de a inspecta instalațiile americane.
Recent, Serghei Lavrov a criticat Statele Unite în timpul unei conferințe de presă în Myanmar din cauza presupusului refuz al Statelor Unite de a negocia o înlocuire a START.