- Comisia Europeană a trimis proiectul PNRR înapoi cu zeci de observații.
- Marcel Ciolacu: Comisia a respins PNRR, a fost redactat prost.
- Cristian Ghinea: E un fakenews că a fost repins PNRR. Nu consider că observațiile CE sunt critice, se pot rezolva. Vom corecta, nu înseamnă că cineva e incompetent.
- Florin Cîțu: Comisia face observații, noi răspundem.
Un fleac, ne-au ciuruit. Comisia Europeană ne-a trimis proiectul PNRR înapoi cu zeci de observații. Atât le-a trebuit politicienilor să înceapă circul.
„Comisia a respins PNRR! La cât de prost a fost redactat, ne-au făcut un mare bine!”, a strigat PSD. „Fake News”, au sărit, în cor, liderii Coaliției. „PNRR nu a fost respins, nu a fost retras, observațiile sunt parte din procesul de consultare”, spun Cîțu, Barna și Orban.
„Marcele, eu zic că PNRR va fi aprobat de Comisia Europeană. Dacă PNRR nu va fi aprobat, eu îmi dau demisia. Dacă va fi aprobat, tu îți dai demisia din funcția de președinte PSD. Termen: 30 septembrie 2021. Te ține?”, spune Ghinea.
Marcel Ciolacu, președinte PSD: „Ce demisii ceri tu, Cristian?! N-ai plecat? Încă mai ești în Guvernul României?! Când toată lumea îți spune că ești un dezastru național, tu încă mai ai tupeu să scrii baliverne pe Facebook?!”.
Costurile, criticate
La scurt timp a apărut și replica adversarului: Ce demisii ceri tu, Cristian?! N-ai plecat? Când toată lumea îți spune că ești un dezastru, tu încă mai ai tupeu să scrii baliverne, spune Ciolacu.
Deși nu l-a respins, Comisia Europeană a trimis proiectul înapoi cu zeci de observații. Cele mai multe critici se referă la faptul că nu sunt justificate costurile, că unele sunt supraestimate sau că sunt neconcordanțe între sume.
În tot acest timp, ne uităm cu invidie la alții, care și-au făcut bine temele și încep să primească și bani cât de curînd. O analiză a grupului de experți Bruegel arată că planurile primelor patru eceonomii ale Uniunii Europene au priorități diferite de ale noastre.
Germania investește masiv în digitalizare, Franța cheltuie jumătate din bani pentru priorități ecologice, Italia și Spania investesc în energie regenerabilă și rețele inteligente, pe lângă proiectele de hidrogen. România e concentrată pe construcția de infrastructură rutieră.