Lumea este pe cale să se confrunte cu 160 de dezastre, în plus, în fiecare an, până la sfârșitul acestui deceniu, avertizează ONU

• Numărul de valuri extreme de căldură va fi de trei ori mai mare în 2030 decât în 2001, iar numărul secetelor va fi, de asemenea, cu 30% mai mare, potrivit unui raport științific.
• În 1990, dezastrele au costat lumea aproximativ 70 de miliarde de dolari pe an. În prezent, acestea costă peste 170 de miliarde de dolari pe an.
• Coautorul raportului, Markus Enenkel, de la Harvard Humanitarian Initiative, spune că dezastrele conduc comunitățile deja vulnerabile, din statele sau regiunile slab dezvoltate, „într-o spirală descendentă”.

Numărul de valuri extreme de căldură va fi de trei ori mai mare în 2030 decât în 2001, iar numărul secetelor va fi, de asemenea, cu 30% mai mare, precizează Biroului Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscului Dezastrelor, într-un nou raport științific. Dacă tendințele actuale vor continua, lumea va trece de la aproximativ 400 de dezastre pe an, în 2015, la un atac de aproximativ 560 de catastrofe petrecute anual, până în 2030.

Planeta va fi lovită mai puternic în următorii ani de un număr mai mare de catastrofe care se vor ciocni într-o lume interconectată, a avertizat Organizația Națiunilor Unite (ONU), potrivit The Independent.

Dacă tendințele actuale vor continua, lumea va trece de la aproximativ 400 de dezastre pe an, în 2015, la un atac de aproximativ 560 de catastrofe petrecute anual, până în 2030, se arată în raportul științific al Biroului Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscului Dezastrelor.

Prin comparație, între 1970 și 2000, lumea a suferit doar 90-100 de dezastre de dimensiuni medii și mari pe an, potrivit raportului.

Numărul de valuri de căldură extreme în 2030 va fi de trei ori mai mare decât în 2001, iar numărul secetelor va fi cu 30% mai mare, a prezis raportul. Nu este vorba doar despre dezastre naturale, amplificate de schimbările climatice, ci și de pandemia de Covid-19 ori de prăbușiri economice și penurie de alimente.

Schimbările climatice au o amprentă uriașă asupra numărului de dezastre, au declarat autorii raportului.

„Oamenii nu au înțeles cât de mult costă deja dezastrele în prezent. Dacă nu luăm un pas înainte, se va ajunge la un punct în care nu vom mai putea gestiona consecințele dezastrelor. Suntem doar în acest cerc vicios”, a declarat șefa Biroului ONU pentru Reducerea Riscului Dezastrelor, Mami Mizutori.

Acest lucru înseamnă că societatea trebuie să regândească modul în care finanțează, gestionează și vorbește despre riscul de dezastre și despre ceea ce prețuiește cel mai mult, se arată în raport.

Dezastrele costă lumea peste 170 de miliarde de dolari pe an

În prezent, aproximativ 90% din cheltuielile pentru dezastre sunt destinate ajutoarelor de urgență, iar doar 6% pentru reconstrucție și 4% pentru prevenire, a declarat Mizutori într-un interviu acordat luni.

Aceasta a spus că nu orice uragan sau cutremur trebuie să se transforme într-un dezastru, dar și că, multe pagube pot fi evitate prin planificare și prevenire.

În 1990, dezastrele au costat lumea aproximativ 70 de miliarde de dolari pe an. În prezent, acestea costă peste 170 de miliarde de dolari pe an, și asta după ajustarea la inflație, potrivit autorilor raportului.

„De ani de zile, numărul deceselor provocate de dezastre a scăzut constant datorită unor avertismente și prevenții mai bune”, a declarat Mizutori.

Dar în ultimii cinci ani, numărul deceselor cauzate de dezastre este „mult mai mare” decât în ultimii cinci ani de dinainte, potrivit coautorului raportului, Roger Pulwarty, un cercetător în domeniul climatic și social al Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA.

Dezastrele naturale afectează semnificativ mai mult statele mai sărace decât pe cele mai bogate

Coautorul raportului, Markus Enenkel, de la Harvard Humanitarian Initiative, spune că dezastrele conduc comunitățile deja vulnerabile, din statele sau regiunile slab dezvoltate, „într-o spirală descendentă”.

„Dezastrele lovesc mai puternic țările mai sărace decât pe cele mai bogate, iar costurile de refacere iau o parte mai mare din economia națiunilor care nu și le pot permite”, a declarat coautorul Markus Enenkel de la Harvard Humanitarian Initiative.

Enenkel a spus că acestea sunt evenimentele care pot anihila câștigurile de dezvoltare obținute cu greu, conducând comunități deja vulnerabile sau regiuni întregi într-o spirală descendentă.

Raportul face apel la o revizuire a modului în care vorbim despre risc. De exemplu, în loc să se întrebe despre șansele ca un dezastru să aibă loc în acest an, să zicem 5%, oficialii ar trebui să se gândească la șansele pe o perioadă de 25 de ani, ceea ce îl face destul de probabil.

Vorbind despre inundații de 100 de ani sau despre șansele ca un lucru să se întâmple de câteva ori în 100 de ani, acesta pare îndepărtat, a spus Mizutori.

„Într-o lume a neîncrederii și a dezinformării, aceasta este o cheie pentru a avansa”, a declarat codirectorul Institutului pentru vulnerabilitate și reziliență la riscuri al Universității din Carolina de Sud, Susan Cutter, care nu a făcut parte din raport.