MApN a întocmit Analiza Strategică a Apărării: Armata va crește la minimum 120.000 de militari, iar structura de forțe va fi revizuită / Rusia rămâne principala amenințare / România trebuie să fie pregătită pentru un conflict armat de amploare

• Armata va creşte la minim 120.000 de militari, structura de forţe va fi revizuită.
• Rusia va rămâne principala ameninţare, iar România trebuie să fie pregătită de un conflict armat de amploare, conform Analizei Strategice a Apărării (ASA).
• părarea Naţională Consolidată cuprinde ansamblul activităţilor necesare pregătirii şi furnizării unui răspuns integrat al statului român la situaţii de criză complexă sau la agresiuni îndreptate împotriva autorităților.

Armata va creşte la minim 120.000 de militari, structura de forţe va fi revizuită, Rusia va rămâne principala ameninţare, România trebuie să fie pregătită de un conflict armat de amploare, conform Analizei Strategice a Apărării (ASA), întocmită de MApN, scrie Monitorul Apărării și Securității.

În Analiza Strategică a Apărării se arată că vor fi revizuite structura de forţe şi procesul de dezvoltare a capabilităţilor, urmând a fi implementate măsuri pentru creşterea capacităţii operaţionale şi a nivelului de eficienţă a forţelor armate. Totodată, vor fi avute în vedere încadrarea structurilor, constituirea rezervei, creşterea atractivităţii profesiei militare şi consolidarea retenţiei personalului.

„Mediul de securitate actual este caracterizat de suprapunerea unor riscuri imediate cu evoluţii critice pe termen mediu şi lung. La nivel global, dinamica conflictelor majore şi creşterea volatilităţii strategice determină reaşezarea continuă a priorităţilor marilor centre de putere”, se mai precizează în ASA.

Federaţia Rusă rămâne principala ameninţare la adresa securităţii României şi a regiunii Mării Negre, atât direct, cât şi indirect, declară MApN în ASA

Pentru România, Federaţia Rusă va rămâne o ameninţare de securitate pe termen lung, atât în plan convenţional, cât şi în cel hibrid, în condiţiile menţinerii unei posturi agresive orientate spre impunerea propriilor obiective în regiune. În acest context, este necesară consolidarea eforturilor naţionale de întărire a securităţii pe toate palierele. România trebuie să fie pregătită să gestioneze riscurile generate de un conflict armat de amploare, desfăşurat în proximitatea frontierelor sale, şi să îşi consolideze rezilienţa.

Nivelul de ambiţie al Armatei Române

Acest pachet va include minimum 120.000 de militari activi şi o rezervă pregătită.

Conceptul Apărării Naţionale Consolidate

Apărarea Naţională Consolidată cuprinde ansamblul activităţilor necesare pregătirii şi furnizării unui răspuns integrat al statului român la situaţii de criză complexă sau la agresiuni îndreptate împotriva autorităților, populației, economiei ori societăţii, indiferent de natura acestora  – convenţională sau neconvenţională.

Conceptul include, de asemenea, măsurile destinate prevenirii şi gestionării efectelor urgenţelor civile şi crizelor umanitare.

Vulnerabilităţile Armatei Române

Principalele vulnerabilităţi identificate sunt: nivelul de încadrare cu personal; uzura armamentului, sistemelor şi echipamentelor dislocate în teatrele de operaţii; nevoia de modernizare a Forţelor Navale Române, din perspectiva de stat riveran Mării Negre; dezvoltarea insuficientă a capabilităţilor pentru operaţii în spaţiul cibernetic; adaptare dificilă a procesului de formare a specialiştilor militari în domeniul apărării cibernetice; dezvoltarea insuficientă a infrastructurii necesare funcţionării structurii de forţe; procedurile birocratice interne redundante sau nedigitalizate.

Armata Română se bazează în continuare pe NATO şi SUA

Principalele ipoteze de planificare luate în considerare sunt:

– România, ca stat membru NATO şi al UE, beneficiază de garanţii de securitate colectivă, inclusiv de descurajare nucleară şi de protecţia sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.

– România beneficiază de o garanţie bilaterală de securitate de  facto, prin prezenţa forţelor Statelor Unite ale Americii pe teritoriul naţional.

– Prezenţa aliată înaintată dislocată pe teritoriul naţional în scopul asigurării posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic va fi menţinută sau consolidată.

Necesarul de capabilităţi al Armatei Române

Determinarea necesarului s-a realizat în ipoteza unui conflict major, cu activarea Articolului 5 al Tratatului de la Washington, în condiţiile specifice apărării colective.

Principala provocare pe termen lung este determinată de evoluţiile demografice, România înregistrând unul dintre cele mai accentuate declinuri ale populaţiei la nivel european.

Proiecţiile pentru intervalul 2020–2040 indică o reducere constantă a numărului de locuitori, cu o rată medie anuală estimată la aproximativ 0,4%, ceea ce ar putea conduce la o scădere cumulată de peste 1,4 milioane de persoane.

De asemenea, se va lua în calcul că vehiculele fără pilot (terestre, aeriene, maritime şi spaţiale) sunt dezvoltate şi utilizate pe scară largă, devenind accesibile inclusiv statelor cu resurse limitate şi actorilor non-statali şi sunt implementate sisteme autonome de comandă şi control, de procesare şi analiză a datelor, bazate pe algoritmi avansaţi de inteligenţă artificială, care sprijină sau automatizează procesul decizional.

MApN intenţionează implementarea algoritmilor de inteligenţă artificială la nivelul sistemelor decizionale şi de procesare automată a datelor, al infrastructurilor cibernetice şi sistemelor de comandă-control, informaţii, supraveghere, recunoaştere, dar şi dezvoltarea, operaţionalizarea şi intrarea în dotare a unor sisteme autonome de luptă – vehicule fără pilot.

Instituţia militară doreşte şi integrarea treptată a unor sisteme noi de arme: arme cu energie dirijată, hipersonice.

MApN atinge în acest document şi un punct sensibil al societăţii: „Modelarea percepţiilor, atitudinilor şi comportamentelor prin intermediul reţelelor sociale şi al instrumentelor bazate pe inteligenţă artificială generează efecte directe asupra coeziunii sociale, asupra încrederii în valorile democratice şi asupra disponibilităţii populaţiei de a susţine efortul de apărare. Exploatarea vulnerabilităţilor societale, inclusiv a nivelului redus de rezilienţă la dezinformare, favorizează polarizarea socială şi permeabilitatea la mesaje extremiste, xenofobe sau antidemocratice, cu impact asupra bazei de sprijin a apărării naţionale.”

MApN cere responsabilitate de la clasa politică

În acest cadru, responsabilitatea clasei politice este esenţială, se mai arată în document. Prin atitudine, discurs şi acţiune, liderii politici trebuie să promoveze solidaritatea şi coeziunea socială, să susţină instituţiile statului şi forţele armate şi să contribuie la consolidarea încrederii publice în momente de criză.