MApN a primit aviz pozitiv în CSAT pentru legea serviciului militar voluntar. Cât durează programul și cum sunt răsplătiți cei care îl urmează

• Serviciul militar voluntar va putea începe în 2026. Participanții se vor pregăti patru luni în unitățile militare românești.
• La finalul programului militar, aceștia vor primi trei salarii medii brute, aproximativ 27.000 de RON.
• Participarea la serviciul militar voluntar presupune și integrarea ulterioară în rezerva operațională.
• Zece țări din UE au în prezent serviciul militar obligatoriu pentru bărbați.
• Șase țări membre ale Uniunii oferă un serviciu militar civil și voluntar.

Ministerul Apărării Naționale a primit aviz pozitiv în cadrul ședinței CSAT pentru legea serviciului militar voluntar. Acum, proiectul merge la Parlament pentru aprobare și se așteaptă ca din 2026 deja primii militari voluntari în termen să intre pe porțile bazelor militare românești pentru instrucție. În acest fel, ministerul apărării vrea să atragă în jur de 10.000 de oameni noi în armată și să aducă numărul total al militarilor activi și rezerviști la 120.000 de persoane.

Dar nu doar numărul militarilor va crește, ci și cel al tancurilor de luptă, pentru că ministerul a trimis la Parlament spre aprobare și dotarea cu 216 tancuri noi pentru armată, deși tot mai mulți experți spun că vremea tancurilor a trecut și că trebuie să ne concentrăm pe drone.

Ce presupune acest program militar? Cât durează și cum sunt răsplătiți cei care îl urmează?

Este vorba despre un program militar voluntar. Se pot înscrie doar cei care își doresc acest lucru. Programul constă într-o pregătire militară de patru luni, care include atât partea teoretică, cât și pregătirea practică, alături de militarii români.

Pe durata celor patru luni, participanții beneficiază de hrană, transport și cazare asigurate. În plus, la finalul fiecărei luni, primesc un salariu format din solda de bază și solda de funcție – o sumă care poate ajunge la 4.000 de lei lunar.

Mai mult decât atât, la finalul programului, participanții vor primi un stimulent echivalent cu trei salarii medii brute. Având în vedere că, în prezent, salariul mediu brut este de aproximativ 9.000 de lei, vorbim de un total de 27.000 de lei. Așadar, vor încasa un salariu lunar timp de patru luni, plus acest bonus la final.

Ce se întâmplă după program?

În prezent, Armata Română are aproximativ 70.000 de militari activi și 40.000 de rezerviști. Prin acest program, își propune să atragă încă 10.000 de persoane. Cei care finalizează programul pot alege să devină militari activi.

Totuși, nu pot refuza integrarea în rezerva operațională, care este obligatorie. Asta înseamnă că, în caz de conflict, acești rezerviști vor fi chemați să apere țara.

Ce fac alte state europene?

Aceste măsuri vin în contextul în care mai multe țări din Uniunea Europeană au luat decizii similare. În prezent, 10 state europene au serviciu militar obligatoriu pentru bărbați, iar două dintre ele și pentru femei. Alte șase țări au forme de serviciu militar civil sau voluntar, cu diverse formule adaptate pe grupe de vârstă.

În unele state, precum Germania, Polonia, Belgia și Marea Britanie, există discuții privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu. În România, însă, acest subiect nu este în discuție oficială, deși suntem una dintre țările cel mai apropiate de zona de conflict.

România cumpără tancuri. Sunt ele încă utile?

Ministerul Apărării Naționale se dotează cu tancuri noi. Tancurile nu mai sunt eficiente într-un război modern. Atunci, de ce le cumpărăm? Răspunsul oficial: sunt contracte mai vechi care trebuie onorate. Dar întrebarea rămâne – ne putem adapta? Suntem în prima linie.

Opiniile sunt împărțite. Unii experți spun că nu are rost să trimiți în luptă un tanc de 50 de milioane de euro care poate fi distrus de o dronă de 500 de dolari.

Alții spun că tancurile nu trebuie eliminate complet: au o putere de foc ridicată, blindaj greu de penetrat și contribuie la menținerea pozițiilor pe câmpul de luptă.

Mai sunt și experți care spun că tancurile trebuie adaptate la noua realitate: să fie mai mobile, mai ușoare, mai bine dotate tehnologic și chiar autonome.

Lecțiile din Ucraina

Războiul de la graniță ne oferă lecții clare. Zelenski nu a mai cerut tancuri în ultimii doi ani. A cerut bani pentru drone, antidrone și echipamente de război electronic.

Tancurile Abrams și Leopard, trimise Ucrainei, nu mai sunt folosite în linia întâi, ci pentru trageri indirecte. Rusia și Ucraina au creat deja o a patra categorie de forțe: sisteme autonome, inclusiv milioane de drone FPV, controlate prin inteligență artificială sau vizual, cu ajutorul camerelor.

Ce face România?

România este în etapa a doua a programului de înzestrare cu tancuri de luptă. În prima etapă, au fost achiziționate 54 de tancuri Abrams, suficiente pentru un batalion, pentru aproximativ 900 de milioane de euro.

În etapa a doua, se cumpără 216 tancuri și alte 76 de derivate (tractoare, dragoare de mine, poduri mobile), pentru 6,5 miliarde de euro.

Nu știm exact ce model va alege Ministerul Apărării: tancuri americane (Abrams), germane (Leopard) sau sud-coreene. Ce e clar: unele componente vor fi produse sau asamblate în România.

Cum se vor finanța aceste achiziții?

Nu e clar dacă Moșteanu vrea ca aceste tancuri să fie cumpărate prin programul SAFE. Dar România vrea să acceseze un împrumut de 16,6 miliarde de euro, care ar putea include și aceste achiziții. Dacă banii vin din acest program, cel mai probabil vom merge pe o variantă europeană.

Pe lângă tancuri, trebuie să investim și în dronă, antidrone și tehnologii emergente. Uniunea Europeană lansează patru programe de dotare în acest sens, pe fondul atacurilor cu drone și aeronave rusești în spațiul aerian aliat.

Dotările tradiționale rămân importante, dar fără adaptare tehnologică, riscăm să pierdem eficiența. România trebuie să se uite nu doar la trecut, ci și la viitorul războiului.