Marea Britanie investește miliarde în sateliți militari. Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și securității: „România nu se adaptează”

• Armata Română are nevoie de sateliți militari pentru rachetele cu rază lungă.
• UK investește 10 miliarde de lire sterline în programe spațiale, majoritatea militare.
• UK participă cu 1,7 miliarde de lire sterline la programele Agenției Spațiale Europene (ESA).
• Războiul se mută în spațiu, dronele autonome vor fi coordonate prin sateliți.
• Armele au raza de acțiune tot mai mare, țintele sunt descoperite cu sateliți militari.
• Ucraina depinde de SUA, UK și Franța pentru informații legate de țintele rusești.
• Armata Română are sisteme de rachete care bat 200-300 km, are nevoie de informații.
• România vrea sî cumpere 1 Sistem satelitar militar de telecomunicații, cu 420 milioane de euro.

Marea Britanie își consolidează strategia spațială pe fondul creșterii amenințărilor orbitale. Numărul sateliților aflați pe orbită ar putea ajunge la 60.000 până în 2030, iar spațiul devine esențial pentru economie și apărare.

Regatul Unit are investiții de 10 miliarde de lire sterline în programul spațial, majoritar militar, dar contribuie cu peste 2 miliarde de euro și la programele Agenției Spațiale Europene.

Cât de important devine sectorul spatial în domeniul apărării?

Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și securității: „Foarte important din două motive. În primul rând, dacă ai arme cu rază lungă de acțiune, ai nevoie de ținte și vedem ce se întâmplă în Ucraina. Statele Unite și-au retras ajutorul pentru Ucraina, mai puțin cel al informațiilor.

200 de milioane de dolari au fost disponibili pentru anul 2026 și alți 200 de milioane pentru 2027. Franța, prin președintele Macron, a anunțat chiar ieri că două treimi din ținte sunt furnizate de Franța, din țintele protectorilor Rusiei, iar Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord participă la acest efort comun. Deci, dacă ai arme cu rază lungă de acțiune, ai nevoie de sateliți ca să depistezi obiectivele.

De asemenea, vedem un război al dronelor, în special al dronelor autonome. Toate acestea sunt coordonate cu sateliți și am văzut că Ucraina este dependentă de sateliții puși la dispoziție de către Statele Unite și, de fiecare dată când este o pauză în transmiterea de date, foarte multe acțiuni ale Ucrainei pe teritoriul rusesc sunt oprite. Deci, da, fără sateliți, fără sisteme de comunicații prin satelit, este foarte greu să mai lupți în aceste zile”.

Cum se adaptează România la acest domeniu?

Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și securității: „România nu se adaptează sau, cel puțin, întârzie să se adapteze. România are un program pentru un sistem satelitar militar de telecomunicații, de 420 de milioane de euro, dar tot amână de pe un an pe altul. Am înțeles că nici anul acesta nu va fi achiziționat, se amână pe 2027. Și îți dau un exemplu de ce este o greșeală.

Armata României are rachete HIMARS de 300 de kilometri, dar cu acest sistem se pot lansa și rachete de 500 de kilometri. Pentru a achiziționa obiectivele, pentru a stabili ce obiective lovesc acele rachete, România are drone Bayraktar. Ei bine, o dronă Bayraktar nu poți să o trimiți 300 de kilometri în teritoriul inamic, deoarece este doborâtă foarte, foarte ușor. Așa a încercat și Ucraina la început: a mers câteva luni, după care Rusia a început să doboare aceste drone și nu mai pot fi folosite în teritoriul inamic.

Deci România are aceste sisteme de rachete HIMARS, care bat 300 de kilometri, de anul acesta va avea și sisteme antinavă, care bat și ele peste 200 de kilometri, dar nu va avea servicii satelitare pentru a achiziționa obiective, pentru a furniza coordonate acestor rachete, pentru a distruge obiectivele din teritoriul inamic. Din această cauză avem nevoie de sateliți, avem nevoie de spațiu și, bineînțeles, de comunicații și control, ceea ce ține de conducerea unei armate.

Să sperăm că se va trece și peste acest hop și vom achiziționa și noi aceste servicii satelitare, mai ales că am achiziționat arme cu rază lungă de acțiune. Din păcate, ne concentrăm foarte mult pe acest război de linie, de front, fără să ne dăm seama că, în afara lui, se duce și un război cu rază lungă și trebuie să ne concentrăm și acolo, cel puțin jumătate-jumătate din efort”.

Cum ne antrenăm noi influencerii? MApN ți-a arătat

Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și securității: „Nu e prima dată când Ministerul Apărării Naționale duce jurnaliști; acum a dus și influenceri. Anul 2026 este un an important pentru Ministerul Apărării Naționale din punct de vedere al recrutării, deoarece pornește serviciul militar în termen voluntar. Cel puțin o mie de militari vrea să aducă Ministerul Apărării Naționale, militari voluntari care vor sta patru luni în armată. Vor primi în jur de 4.000 de lei pentru cele patru luni, iar la final, după ce termină acest program, vor primi 27.000 de lei, o sumă destul de importantă. România plătește exact cât Franța, dacă e să ne luăm doar după aceste valori.

Dar numărul este foarte mic. O mie de militari este extraordinar de puțin, ținând cont că doar anul acesta vor fi scoși din evidență în jur de 130.000 de rezerviști. La anul, la fel, în jur de 120.000 de rezerviști. Anul trecut, dacă nu mă înșel, 140.000 de rezerviști au fost scoși din evidență, fiindcă depășesc vârsta maximă.

Să scoți 100.000 și să pui la loc o mie este foarte puțin, mai ales dacă acest lucru se întâmplă de la an la an. Dar este clar că, cu astfel de filmulețe și cu astfel de acțiuni, nu dobori dronele, dar poți să le arăți tinerilor că, dacă vor o viață sportivă, pot merge în armată.

În armată, programul în fiecare zi începe cu înviorarea de dimineață, indiferent de condițiile meteo. Când eram eu, acum câteva zeci de ani, ieșeam la bustul gol, indiferent de vreme. Acum văd că i-au scos îmbrăcați, ceea ce probabil frigul de afară sau faptul că acești tineri nu sunt antrenați i-a făcut pe comandanți să fie un pic mai îngăduitori, să închidă ochii”.