Marea Britanie și Franța propun un „armistițiu de o lună” în Ucraina, inițial limitat la „aer și mare”, nu și terestru, anunță Macron într-un interviu pentru Le Figaro. Președintele francez cere țărilor europene să crească investițiile pentru apărare la 3-3,5% din PIB

• Marea Britanie și Franța vor lucra la un acord de pace pentru Ucraina.
• Macron îndeamnă țările europene să crească cheltuielile pentru apărare la 3,0-3,5% din PIB.
• Macron exclude prezența trupelor europene în Ucraina pe termen scurt.

Franța și Marea Britanie propun un armistițiu de o lună în Ucraina, limitat la aer și mare, nu terestru „inițial”, potrivit președintelui francez Emmanuel Macron.

Într-un interviu acordat pentru Le Figaro, Macron admite că verificarea conformității pe front „ar fi dificilă”, din cauza dimensiunii sale.

Macron observă, de asemenea, că trupele de menținere a păcii vor fi dislocate ulterior și exclude prezența trupelor europene în Ucraina pe termen scurt.

De asemenea, Macron îndeamnă țările europene să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la 3,0-3,5% din PIB, ca răspuns la militarizarea Rusiei și la schimbările în prioritățile Washingtonului.

Ce presupune armistițiul propus de Macron-Starmer

De la altercația spectaculoasă dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski de la Casa Albă, Emmanuel Macron a căutat să întruchipeze chipul unei Franțe și al unei Europe care să nu rămână pietrificate.

Șeful statului este angajat într-o serie de călătorii, întâlniri și apeluri cu omologii săi.

Liderul francez crede într-o „de-escaladare” Trump-Zelenski: „În zilele următoare, ar trebui să reușim să punem lucrurile în mișcare din nou”, spune el.

Macron încearcă, mai presus de toate, să elaboreze inițiative europene, pentru ca Europa să nu fie zdrobită de noul acord Washington-Moscova.

Emmanuel Macron nu crede într-o încetare a focului semnată între americani și ruși, convins fiind că Vladimir Putin va căuta mai presus de toate să umilească Ucraina, în special prin demilitarizarea acesteia, scrie Le Figaro.

Ca alternativă, Macron și Starmer au pus pe masă un „armistiu în aer, pe mare și pe infrastructura energetică” care ar dura o lună. Avantaj: „Știm să o măsurăm. Trebuie să vezi că frontul, astăzi, este echivalentul liniei Paris-Budapesta. În caz de încetare a focului, ar fi foarte greu de verificat dacă frontul este respectat”, explică președintele francez.

Soldații ar fi dislocați la sol doar într-o etapă ulterioară: „Nu vor exista trupe europene pe pământul ucrainean în următoarele săptămâni”, asigură Macron.

Întrebarea este cum folosim acest timp pentru a încerca să obținem un armistițiu accesibil, cu negocieri care vor dura câteva săptămâni și apoi, odată semnată pacea, o desfășurare a trupelor, punctează Le Figaro.

„Vrem pace. Nu o vrem cu orice preț, fără garanții”, spune Macron.

Macron îndeamnă țările europene să investească masiv în apărare

Emmanuel Macron face apel, încă o dată, la recunoașterea rapidă a consecințelor dezangajării americane și propune investirea masivă în apărarea europeană.

„De trei ani, rușii cheltuiesc 10% din PIB pentru apărare. Prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru viitor”, avertizează el, „prin stabilirea unui obiectiv de aproximativ 3 – 3,5% din PIB”, departe de cele 2% atinse dureros de Franța și de care sunt departe multe state europene. Macron va face din această problemă punctul cheie al unui Summit european extraordinar, planificat joi.

„Există fonduri structurale de coeziune și fonduri de programe existente care nu sunt utilizate. Și vreau să i se dea Comisiei un mandat de a utiliza finanțare inovatoare. Adică, fie împrumuturi comune, fie Mecanismul european de stabilitate (care permite salvarea unui stat în caz de eșec financiar, NDLR) , pentru a strânge împreună sume considerabile. Probabil că avem nevoie inițial de 200 de miliarde de euro pentru a putea investi”, remarcă Macron.

Descurajarea nucleară

Un alt subiect fierbinte al apărării este descurajarea nucleară, în timp ce Emmanuel Macron vrea să „deschidă discuția” asupra aspectului său european, lucru care a atras furia lui Marine Le Pen.

„Descurajarea trebuie să rămână „franceză” și nu trebuie să o împărtășim”, a reacționat ea sâmbătă.

Pe fond, Emmanuel Macron asigură că principiile cardinale ale descurajării nucleare vor rămâne: „Președintele Republicii ia decizia total suverană și întotdeauna confidențială de a folosi arme nucleare”.

„Cei care doresc să aprofundeze dialogul cu noi pot, dacă este necesar, să fie implicați în exerciții de forțe de descurajare. Aceste schimburi vor contribui la dezvoltarea unei veritabile culturi strategice între europeni”, speră Macron.

În viziunea lui Macron, armata franceză ar putea merge până la a disloca arme nucleare în țările partenere, în legătură cu armatele acestora – cu scopul de a-i înlocui, în cele din urmă, pe americani, care au focoase nucleare dislocate în Europa.

„În orice caz, nu trebuie să ne fie frică de acest subiect. Nu nu ne vom schimba doctrina”, insistă președintele francez.

Autonomia strategică

A venit timpul pentru o autonomie strategică, observă președintele francez, citat de Le Figaro.

„Există o trezire incredibilă, pentru că, chiar și printre cei mai atlantiști, există o îngrijorare cu privire la americani”, subliniază Macron.

Macron mărturisește că a crezut că „această Europă autonomă” ar putea fi construită „prin reangajarea cu Rusia”. „M-am gândit sincer la asta, am petrecut nenumărate ore”, spune el, referindu-se la numeroasele apeluri ale lui Vladimir Putin înainte și după începerea invaziei Ucrainei în 2022.

„Până la urmă, nu am reușit”, recunoaște Macron.

Așa că iată-i pe europeni singuri, amenințați în Est și abandonați în Vest. Europenii nu mai pot conta pe NATO ca până acum, slăbiți de atitudinea lui Trump.

În cadrul interviului, Emmanuel Macron a arătat pe telefonul său o hartă – cea a prezenței militare americane în Europa. Franța este una dintre puținele zone neafectate.

„Americanii reprezintă 30% din NATO. Va dura zece ani să ne desensibilizăm, investind masiv la nivel național și european”, concluzionează Macron.

Un orizont care depășește cu mult cei doi ani de mandat care îi mai rămân.

Ce primește Ucraina după Summit?

Summit-ul de la Londra a adus Ucrainei siguranța că are parte de sprijinul liderilor europeni în fața agresiunii lui Putin. Relația cu Statele Unite rămâne valoroasă pentru Europa – asta este concluzia pe care au reiterat-o liderii europeni.

Printre cele mai importante aspecte menționate după Summit-ul de la Londra se numără:

• Planul pentru Ucraina în 4 pași, anunțat de Keir Starmer, care i-a fost adus la cunoștință lui Trump;
• Pachetul de 1,6 miliarde de lire sterline pentru Ucraina pentru achiziționarea rachetelor aeriene;
• Formarea unei „coaliții” în frunte cu Marea Britanie și Franța, la care se poate alătura orice țară europeană dispusă, care va include „aeronave în aer și trupe la sol” într-un efort de a negocia o încetare a focului cu succes în Ucraina. Planul va avea succes dacă Europa lucrează „cu Statele Unite” și are „sprijinul” ei, a spus premierul britanic.