Ministerul Apărării cumpără armament din Germania, deși avem companii românești care produc în România. Andreea Soare: „O companie din Cluj are un software extrem de căutat de companiile străine, inclusiv din SUA”

• Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract cu Quantum Systems pentru sistemul „Mini UAS clasa I”
• Achiziția se face în cadrul programului SAFE aprobat de Parlament
• Valoarea contractului este de 30,7 milioane de euro fără TVA
• Sunt incluse 34 de sisteme drone de tip Vector și 15 kit-uri Scorpion
• Compania are precontracte cu actori militari din Orientul Mijlociu și Ucraina
• Primele demonstrații sunt planificate pentru vara acestui an
• Proiectul este realizat împreună cu parteneri din SUA și Europa și include cercetări în imprimare 3D pentru motoare
• OVES Enterprise este o companie românească specializată în AI și tehnologii pentru apărare și aerospațial

Ministerul Apărării a semnat un contract de achiziție cu compania germană Quantum, de la care va achiziționa 34 de sisteme autonomeVector și 15 kit-uri Scorpion.

Dronele vor fi achiziționate prin programul de reînarmare SAFE, din care România a împrumutat 17 miliarde de euro. Acesta va fi, însă, în alt contract al Armatei care merge spre Germania deși în
România avem companii care produc drone și care ar fi dorit să doteze militarii români.

Despre ce drone vorbim și de ce nu cumpărăm astfel de sisteme din România? Noi nu putem să le producem?

Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Vorbim în primul rând despre drone de supraveghere. Vorbim despre unul dintre cele 21 de programe de înzestrare pe care le derulează în acest moment Ministerul Apărării Naționale cu acești bani împrumutați din SAFE, 17 miliarde de euro. Și vorbim despre unul dintre cele două programe de înzestrare din această listă care vizează dronele și, mai precis, programele care erau așteptate de industria privată de apărare din România. Pentru că, dacă ne uităm la întreaga listă a acestor programe și la capabilitățile pe care le ar putea produce într-adevăr românii aici în România, vedem că acest domeniu al dronelor sau al software-urilor de drone este cel care s-ar potrivi, să spunem, cu capacitățile pe care le au aceștia. Au așteptat foarte mult anunțuri cu privire la cele două programe și vedem că astăzi a venit, dar nu unul pe care-l așteptau românii, bineînțeles.

Și, sunt, într-adevăr, în acest moment, cam cinci companii importante care au astfel de capacități, companii care au primit, într-adevăr, contracte prin SAFE, dar la Ministerul Afacerilor de Interne. Vorbim, mai precis, despre compania din Cluj, de Oves Enterprise, în parteneriat cu Qognifly, această companie fondată de un român și de un moldovean.

De asemenea, mai avem un parteneriat între BraveX și Orbotix, alte două companii din România care vor primi la MAI un contract, și AFT Technologies. Acestea sunt cele cinci care ar putea produce drone sau software-uri pentru drone, însă n-au primit contractul pe care îl voiau, de fapt, de la Ministerul Apărării Naționale, care vedem că merge acum către o companie tot din Germania.

Noi știm deja că, din toate programele de înzestare ale Armatei Române, vreo șase miliarde de euro vor merge către o companie din Germania, Rheinmetall, mai precis, și acum încă 30 milioane de euro către o altă companie germană.

Este adevărat că această companie s-a făcut cunoscută în războiul din Ucraina, unde a livrat deja aceste drone pe care noi le vom cumpăra, drone de supraveghere, și de asemenea că în prezent se bucură de ceva popularitate, să spunem, în industria europeană de apărare, și înțelegem că recent a semnat compania și un contract cu Armata Americană.

Ca să răspund la întrebarea de la început, de ce nu cumpărăm de aici și de ce nu producem aici, dacă ne uităm la câte sisteme cumpără în acest moment Ministerul Apărării Naționale, sunt 32 de astfel de sisteme, ne dăm seama că este un număr totuși cam mic pentru ca o companie românească să investească în dezvoltarea unei linii de producție pe termen lung.

Când ai un număr atât de mic de drone, trebuie să ai deja o capacitate de producție, astfel încât să nu investești prea mult și ulterior să nu îți scoți banii, ca să spunem pe românește. Mai mult decât atât, ne uităm și la termenul de livrare, 2027. Deci se dorește ca aceste drone să ajungă cât mai curând în România, ori bineînțeles, asta ar pune o presiune mult prea mare pe companiile românești, care în acest moment, bineînțeles, nu pot produce atât de repede, pentru că până acum nici ele nu au fost băgate în seamă. Dar, nici nu li s-a dat o șansă. Și nu pot face aceste lucruri mult prea rapid”.

Vedem acum că Oves Enterprise, compania clujeană, va produce și sisteme interceptoare. Despre ce este vorba?

Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Este vorba de fix sistemele de care ar avea nevoie și Armata Română, pentru că înțelegem că este vorba despre un sistem de interceptare care se adresează amenințărilor autonome, deci dronelor autonome, care zboară foarte rapid și la altitudini joase, exact ca dronelele acelea care intră în spațiul aerian românesc, fie că sunt ele rusești sau ucrainene. Este vorba despre un sistem care ar avea o viteză de între 450 și 500 de km pe oră și, de asemenea, de o autonomie de 45 de minute.

Noi știm deja că compania din Cluj are acest software Nemesis AI, extrem de căutat, se pare, de companiile străine, inclusiv de companii mari producătoare de arme din Statele Unite ale Americii, pentru că, trebuie să spunem, această companie mică inițial din Cluj a reușit să livreze astfel de software-uri armatei americane și au fost folosite acele software-uri din Cluj, fix de militari americani în războiul din Orientul Mijlociin, mai precis împotriva Iranului. Deci va fi acest software integrat pe aceste sisteme de interceptare. Bineînțeles, sunt încă în fază de concept, acestea urmează să fie produse și ulterior testate, dar este, cum spuneam, fix ceea ce ar avea nevoie și Armata Română. Nu știm, însă, dacă ele vor ajunge prea curând în dotarea militarelor români.”