Miniștrii Finanțelor, Muncii, Sănătății și Educației prezintă măsurile fiscale de reducere a deficitului bugetar. Alexandru Nazare: „Primul risc este de suspendare a fondurilor europene”

• Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri într-o conferință de presă pachetul fiscal privind reducerea deficitului bugetar record generat de guvernul Ciolacu.
• „Suntem presați de timp, am avut o perioadă cu foarte multe alegeri, în care România și-a asumat prin documente aceste corecții fiscal-bugetar. UE și agențiile de rating au spus că primele variante prezentate nu sunt suficiente astfel încât am elaborat acest pachet”, a declarat Tanczos Barna.
• „Pașii următori, dacă nu am fi adoptat acest pachet, ar fi fost ca procedura să meargă mai departe. Ar însemna la finalul ei penalizări pe fonduri europene, de coeziune și PNRR”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Măsurile fiscale de reducere a deficitului fiscal sunt prezentate într-o conferință de presă susținută de viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Educației, Daniel-Ovidiu David și ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, la Palatul Victoria.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri într-o conferință de presă pachetul fiscal privind reducerea deficitului bugetar record generat de guvernul Ciolacu, pachet pentru care Guvernul își va asuma răspunderea săptămâna viitoare. 

„În ultimele decenii, România a cunoscut o redresare economică semnificativă. Creșterea accelerată a datoriei publice și deficitul bugetar trebuie corectate în viitorul imediat. În aprilie a început disputa SUA – UE privind taxele vamale, am avut situația scăderii economice în principalele economii europene. Deficitul bugetar e nesustenabil fără măsuri de redresare. Suntem presați de timp, am avut o perioadă cu foarte multe alegeri, în care România și-a asumat prin documente aceste corecții fiscal-bugetar. UE și agențiile de rating au spus că primele variante prezentate nu sunt suficiente astfel încât am elaborat acest pachet”, a declarat Tanczos Barna.

„Prezint câteva date relevante pentru a răspunde la întrebarea de ce am ajuns aici. Evoluția cheltuielilor din bugetul general consolidat în 2021 era de 459 miliarde, iar azi sunt 831 de miliarde. Deficitul pe cash, în 2021 era 79 miliarde, în 2025 a ajuns 176 miliarde. Cheltuielile cu pensiile 2021 – 110 mld, azi sunt 190 de mld. Evoluția număr posturi ocupate: în 2021- 1262.ooo, azi 1.305.000 persoane. Datoria publică era de 576 mld în 2021, azi prognzăm că va depăși 1.100 mld. Primul risc este acest risc de suspendare a fondurilor europene, de coeziune și din PNRR, dată fiind procedura lansată de Comisie pentru că nu am luat acțiuni corective din ianuarie. Această procedură, baza ei este aprobată. Pașii următori, dacă nu am fi adoptat acest pachet, ar fi fost ca procedura să meargă mai departe. Ar însemna la finalul ei penalizări pe fonduri europene, de coeziune și PNRR. Al doilea lucru – prezervăm calificativul de investiții. Ultima oară când s-a întâmplat asta în România, a atras foarte multe consecințe: o devalorizare mare care afectează toată populația, nu doar capacitatea statului de a se împrumuta. O să discut de compoziția pachetului. Are un impact pe venituri de circa 9,5 miliarde în 2025. Pe cheltuieli e 1,2 miliarde. În total impactul e de 10,75 miliarde”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Ilie Bolojan e într-o situație destul de complicată, el pregătește și anunță măsuri de auseritate pentru toată țara și pentru privați și pentru oamenii de la stat și a spus că nu le va da acești bani și că Curtea Constituțională trebuie să ia acești bani din bugetul propriu. Problema este că în Curtea Constituțională, cele 100 de posturi, aproape 100 de posturi de la Curte s-au transformat în 226. Adică numărul oamenilor care lucrează în Curtea Constituțională în câțiva ani, pe mandatul acestor oameni care au făcut atâtea nenorociri, practic s-a dublat. S-a ajuns ca cei 9 judecători de la Curtea Constituțională să aibă 40 de consilieri, fără concurs și fără studii juridice.