Ministrul Agriculturii nu vrea ca românii să consume insecte după noile directive UE. „Noi mâncăm sarmale, mămăligă şi cârnaţi, nu greieri, gândaci şi lăcuste”

• Ministrul Agriculturii, nu este de acord cu directivele UE privind alimentaţia în secolul 21.
• Petre Daea declară că românii consumă doar preparate tradiţionale, precum sarmalele şi cârnaţii, nu greieri.
• În 2021, Comisia Europeană a aprobat lăcustele pentru consum alimentar, urmând ca în 2022 să fie introdus în alimentaţie şi greierele.

Petre Daea, ministrul Agriculturii, nu este de acord cu directivele UE privind alimentaţia în secolul 21. Ministrul declară că românii consumă doar preparate tradiţionale, precum sarmalele şi cârnaţii, nu greieri.

Ministrul Agriculturii se opune introducerii insectelor în alimentaţie…

„Nu mâncaţi făină de greieri! Ce căutaţi cu greierii? Lăsaţi-i să cânte acolo unde sunt! Noi mâncăm ce trebuie să mâncăm. Mâncăm sarmale, mâncăm cârnaţi, mâncăm ouă de găină. N-o să înlocuiţi acuma ouăle de găină cu vreun vierme. Eu, de regulă, ca inginer agronom, combat gândacii, nu-i mănânc. Să ne întoarcem la mămăliga noastră” , a declarat ministrul Agriculturii în cadrul unor interviuri televizate. 

În 2021, Comisia Europeană a aprobat lăcustele pentru consum alimentar, urmând ca în 2022 să fie introdus în alimentaţie şi greierele. Pe lângă acestea, se poate consuma viermele galben de făină. 

Românii par reticenţi la consumul de insecte, motiv pentru care nici nu se găsesc pe rafturile supermarketelor din România. 

În schimb, de când au apărut firmele cu servicii de livrare cu comandă online, românii au început să devină fani ai mâncărurilor asiatice,  ca sushi-ul japonez, tăiţeii chinezeşti sau salatele cu creveţii vietnamezi. 

…dar realitatea este cu totul alta. Carnea animală şi peştele ar putea deveni alimente de lux în următorii 30 ani 

Criza alimentară şi cea energetică, provocate ca urmare a încălzirii globale, a pandemiei şi războiului din Ucraina, împinge UE la măsuri disperate pentru a preveni foametea în viitorul apropiat. 

Din cauza suprapopulării şi a cererii tot mai crescută de carne animală, producţia agricolă nu va face faţă, iar friptura ar putea deveni un lux ca şampania, raporta Bloomberg în 2021.

Avem insuficiente animale şi suprafeţe agricole pentru a satisface nevoile a 9 – 10 miliarde de oameni din 2050, iar producţia globală de alimente ar trebui să fie dublată. 

Companiile producătoare de preparate alimentare pe bază de carne animală sunt sub presiune pentru a reduce efectele de seră, 57% din toate emisiile din industria alimentară provenind din fabricarea de produse de origine animală  potrivit unui studiu. Vitele şi porcii poluează cel mai mult.

Există teama şi mai mare că suprafeţe agricole la scară largă ar putea să nu mai fie fertile din cauza fenomenului de deşertificare. La scară planetară, planeta ne dă deja semnale clare prin incendiile de vegetaţie, uraganele sezoniere, perioadele de furtuni violente şi caniculă, că nu mai putem să trăim aşa. 

Nici industria pescuitului nu o duce prea bine. BBC transmite că peştele şi fructele de mare se află printre alimentele care ar putea deveni de lux din cauza pescuitului excesiv, dar şi din cauza poluării oceanelor cu mase plastice. 

Experţii au transmis pentru CNN scrie că este inevitabil reinventarea modului cum cultivăm şi mâncăm, iar algele ar putea fi o posibilă soluţie.

Multe restaurante fast-food au introdus burgeri cu carne pe bază de plante şi chiar alge. 

O altă soluţie ar fi carnea sintetică preparată în laborator. Japonezii şi israelienii au efectuat deja experimente de succes prin care au cultivat carne sintetică care are gustul cărnii animale. 

Într-un eseu din 1931 publicat de diverse periodice şi inclus ulterior în lucrarea sa ,,Thoughts and Adventures” , omul de stat britanic Winston Churchill a scris: „Vom scăpa de absurditatea de a creşte un pui întreg doar pentru a-i mânca pieptul sau aripa, prin cultivarea acestor părţi într-un mediu adecvat„.