Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, aprobă doborârea dronelor rusești: „Dacă vreo dronă ar fi intrat în spaţiul aerian românesc, ar fi fost doborâtă”
- Armata primește ordin să doboare dronele rusești.
- Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a dat aprobările pentru doborârea dronelor rusești.
- Dronele vor fi doborâte cu aeronave și sisteme antiaeriene de pe brațul Chilia.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat astăzi la un post de televiziune că a dat aprobările necesare pentru doborârea dronelor rusești dacă intră în spațiul aerian al României. „Au fost cazuri în cele două luni în care, văzând anumite aeronave care au intrat în zona controlată românească, s-au cerut aceste aprobări, am dat aceste aprobări de fiecare dată”, spune acesta. Tot el precizează că atât aeronavele, cât și sistemele antiaeriene dislocate pe brațul Chilia sunt pregătite să doboare dronele rusești.
„Dacă vreo dronă ar fi intrat în spaţiul aerian românesc, ar fi fost doborâtă” a mai spus ministru Moșteanu. Cât de aproape suntem de un astfel de scenariu?
Chiar dacă situația este serioasă și gravă, e greu să nu te pufnească râsul când auzi asemenea declarații. Ar fi bine ca un politician care nu are absolut nicio cunoștință despre un domeniu să nu facă astfel de afirmații, mai ales dacă a adus și un specialist de la Ministerul Apărării, cum ar fi șeful aviației sau comandantul regimentului de rachete antiaeriene din București, pentru a da câteva detalii tehnice.
România nu este pregătită să doboare drone. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în Polonia, acolo a fost o situație diferită: 19 drone au pătruns în teritoriul polonez, iar polonezii au doborât 6 dintre ele, pentru că aeronavele nu sunt făcute pentru a doborî drone care zboară cu viteze mici la altitudini joase.
Pentru a doborî drone sunt necesare echipamente speciale, cum sunt sistemele Gerbera de 10.000 de dolari. Nu este eficient să trimiți o rachetă de 2,5 milioane de dolari pentru a doborî o dronă de 10.000 de dolari. Polonia, pentru a proteja granițele, a restricționat zborul pe timpul nopții. România trebuie să adopte măsuri similare pentru a putea doborî dronele în siguranță.
Nu poți să tragi cu rachete sau tunuri de pe o aeronavă asupra dronelor fără să riști, deoarece racheta sau drona ar putea cădea peste zone locuite. Există numeroase situații în România în care dronele intră pe teritoriul nostru pentru a ataca sisteme sau ținte din Ucraina, iar radarele sunt îndreptate spre est. Acea dronă nu reprezintă o amenințare directă pentru populație, dar dacă o doborâm, ar putea cauza daune civile.
Declarațiile făcute par să fi fost făcute la repezeală. În primul rând, ar trebui să știm de la Ministrul Apărării Naționale dacă, după schimbarea legislației privind doborârea dronelor, militarii au un regulament de aplicare, pentru că militarii acționează după regulamente, nu după lege în sine.
În a doua măsură, ar trebui să existe o ședință clară în care să se decidă când și cum se doboară dronele, și să se comunice populației. Dacă rușii vor trimite două-trei drone pe teritoriul nostru, trebuie să știm dacă le doborâm sau nu.
Trebuie să avem o comunicare corectă cu populația, să explicăm ce putem face și ce nu putem face, pentru a nu induce în eroare cetățenii. Nu este vorba despre un război sau despre doborârea tuturor dronelor, ci despre protecția oamenilor din județele Tulcea, Galați și Constanța.
În prezent, România nu este echipată complet pentru astfel de misiuni. Apărarea antiaeriană se face cu aeronave, sisteme de rachete și tunuri antiaeriene, cum sunt tunurile Gepard, dar acestea nu sunt suficiente pentru interceptarea masivă a dronelor ieftine, rapide și manevrabile.
Polonia a semnat un memorandum cu Ucraina pentru ca veteranii ucraineni să instruiască militarii polonezi în doborârea dronelor. Polonia reușește să doboare doar 30% din dronele rusești, în timp ce Ucraina ajunge la 70-80%, uneori chiar 90%. România trebuie mai întâi să învețe să folosească aceste sisteme, să achiziționeze echipamentele necesare, și abia apoi să adopte o poziție „războinică”.