Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, propune un nou mecanism de finanțare pentru infrastructura critică anti-inundații
- Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat un proiect de lege pentru crearea unui fond național dedicat infrastructurii anti-inundații (baraje, diguri, poldere), ca jalon în PNRR.
- Nevoile de finanțare pentru următorii 15 ani sunt estimate între ~26,8 și 40 miliarde lei (în funcție de scenariul investițional), bani necesari pentru lucrări critice și modernizare.
- Proiectul a fost negociat cu Comisia Europeană și nu introduce o taxă directă pe apă pentru populație, iar eventualele costuri ar fi minime (aprox. 0,01 lei/m³), cu bugetul actual pentru prevenirea inundațiilor majorat semnificativ.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat miercuri depunerea proiectului de lege privind așa-numitul „mecanism economic al apei”, o reformă inclusă ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de îndeplinire la finalul lunii august.
Inițiativa vizează înființarea unui fond național dedicat investițiilor în infrastructura critică de prevenire a inundațiilor, precum baraje, diguri și poldere, în contextul unor nevoi de finanțare estimate la zeci de miliarde de lei în următorii 15 ani.
„Pe scurt, ce ne propunem să facem cu acest proiect de lege este să aducem o echitate în sistem, să fie creat un fond național pentru investiții critice în infrastructură împotriva inundațiilor”, a declarat ministrul.
Potrivit datelor prezentate de autorități, necesarul de finanțare variază în funcție de scenariile analizate, inclusiv de Banca Mondială. În varianta minimală, destinată strict lucrărilor considerate ultracritice, este estimat un necesar de 26,8 miliarde de lei în următorii 15 ani. Un scenariu de alocare parțială ridică suma la aproximativ 31 de miliarde de lei, în timp ce varianta de sustenabilitate ajunge la circa 35 de miliarde de lei.
În scenariul considerat ideal, care include atât mentenanță, cât și investiții noi, necesarul total ar putea atinge aproximativ 40 de miliarde de lei.
„În momentul de față, acești bani nu sunt acoperiți de sistemul actual și vorbim practic de o realitate, că avem lucrări critice care astăzi nu pot fi realizate pe bugetele care au fost alocate până în momentul de față”, a explicat ministrul Mediului.
Oficialul a avertizat că lipsa investițiilor în infrastructura de protecție împotriva inundațiilor crește riscurile pentru comunități și generează costuri suplimentare pentru stat: „Dacă nu vom crește acest fond, dacă nu vom crea un fond pentru investiții, ne vom afla în punctul în care viața oamenilor va fi pusă din ce în ce mai mult la risc în fiecare an”.
Proiectul a fost elaborat în urma discuțiilor cu Comisia Europeană și a renegocierilor din cadrul PNRR, fiind eliminată varianta introducerii unei taxe directe pe apă pentru populație.
„Am reușit prin negocieri și arătând Comisiei Europene că există un context dificil pentru România să găsim o formulă mai echilibrată a reformelor propuse”, a precizat ministrul.
În ceea ce privește impactul asupra populației, autoritățile susțin că eventualele costuri suplimentare ar fi reduse, de ordinul unui ban pe metru cub de apă, în scenariul în care operatorii ar transfera integral costurile.
„Chiar și în scenariul în care operatorii ar decide să ducă absolut toată suma către populație, (…) vorbim de 0,01 lei pe metru cub”, a mai declarat ministrul.
Totodată, bugetul alocat infrastructurii de prevenire a inundațiilor a fost majorat în acest an de la 50 de milioane de lei la 250 de milioane de lei, cu obiectivul de a accelera investițiile în reducerea riscurilor climatice și protejarea comunităților.