Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, spune că militarii români au fost aproape de a doborî drona rusă deasupra României. Care sunt concluziile

• Drona rusă a fost pierdută pe radar. Moșteanu spune că s-a întors în Ucraina.
• Președintele Zelenski spune că drona rusă a stat 50 de minute deasupra României.
• Ministrul Oana Țoiu transmite că va dezbate problema dronelor la Adunarea Generală a ONU.

Ministrul român al Apărării a clarificat că drona rusă care a intrat ieri în spațiul aerian românesc s-a întors în Ucraina fără să reprezinte o amenințare, deși militarii români erau aproape să o doboare. Rămân semne de întrebare cu privire la procedurile pe care militarii români trebuie să le urmeze în cazul doborârii unei drone. Între timp, Ucraina face tot posibilul să oprească mașinăria de război a lui Putin și lovește una dintre cele mai mari rafinării de petrol din orașull Kiriși, Regiunea Leningrad.

Care sunt concluziile incidentului de ieri? Pot fi doborâte aceste drone care intră în spațiul aerian românesc?

Există foarte multe întrebări fără răspuns când vine vorba de creșterile situației, pentru că și declarațiile care au venit și ieri și astăzi de la Minister au fost și încă sunt destul de neclare. Vedem acum că Ministrul Apărării a transmis, într-adevăr, că drona care a intrat ieri în spațiul aerian românesc și care ar fi stat 50 de minute deasupra României, a fost aproape de a fi doborâtă de militarii români.

Acesta a transmis asta astăzi la o televiziune din România, iar informația este confirmată și printr-un comunicat de presă al Ministerului Apărării Naționale. Ce nu este clar însă este dacă această dronă a fost sau nu pierdută de pe radar. Pentru că ne amintim că ieri, în comunicat, se preciza faptul că drona a fost pierdută de pe radar după ce a intrat 20 de kilometri sud-vest de Chilia Veche, în spațiul aerian românesc. Ulterior, într-un alt comunicat de presă se menționa că drona a fost urmărită de cele două avioane F-16 pe tot parcursul evoluției sale, până s-a întors în spațiul aerian ucrainean.

Cel mai probabil, drona s-a pierdut de pe radar și ucrainenii au fost cei care le-au comunicat românilor ulterior că aceasta s-a întors în spațiul aerian ucrainean. Oricum ar fi, aflăm că ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, a dat aprobarea pentru doborâre, însă piloții F-16 care au urmărit drona nu au considerat că aceasta reprezintă un pericol, evaluând că nu pune în pericol viețile românilor.

Există într-adevăr legea privind doborârea dronelor, care precizează etapele ce trebuie parcurse înainte de luarea unei decizii, cea mai importantă fiind evaluarea pericolului pe care drona îl reprezintă pentru cetățeni. În acest caz, s-a considerat că drona nu reprezenta un pericol. Ministrul poate da aprobarea, dar decizia finală revine pilotului, care analizează nivelul amenințării.

Dronele care zboară la altitudini mici și cu viteze reduse, cum a fost cazul celei de ieri, sunt foarte greu de doborât. Ele pot fi urmărite și interceptate de artilerie antiaeriană sau elicoptere de atac, însă eficiența nu este garantată, deoarece raza de acțiune a artileriei este limitată și nu există suficiente sisteme pentru a acoperi o suprafață mare. În astfel de cazuri, este nevoie de un unghi de supraveghere de la sol sau de aeronave de supraveghere, cum a fost cazul aeronavei NATO AWACS în Polonia. România nu dispune de astfel de echipamente pentru mai multe drone simultan, dar soluția ar fi utilizarea dronelor interceptoare, care costă în jur de 2.000 de dolari fiecare și pot fi produse în masă, așa cum fac Ucraina și Rusia.

În cazul în care mai multe drone rusești ar intra ilegal în spațiul aerian românesc și ar reprezenta un pericol pentru cetățeni, folosirea rachetelor, de exemplu Sidewinder, ar fi extrem de costisitoare, între 400.000 și 600.000 de dolari fiecare. Doborârea mai multor drone simultan presupune costuri foarte mari, în timp ce există soluții mult mai ieftine.

Revenind la incidentul de ieri, nu a existat niciun pericol pentru cetățeni. Situația din Polonia a fost diferită: acolo au fost 20 de drone zburând deasupra zonelor locuite, provocând pagube și victime la începutul războiului. De asemenea, Polonia menține o interdicție de zbor strictă în estul țării și doboară dronele care intră în spațiul său aerian la granița de est. În România, granița cu Ucraina se află în apropiere de zone mai puțin locuite, ceea ce reduce riscul pentru populație.

Războiul continuă, iar Ucraina încearcă să reducă capacitățile ofensive ale Rusiei atacând în adâncimea teritoriului rus, în special rafinăriile de petrol. Recent, a fost lovită rafinăria din orașul Kirishi, regiunea Leningrad, care produce aproximativ 20 de milioane de tone metru C16 pe an.

Care este impactul asupra economiei rusești și războiului lui Putin?

Acest atac are un impact semnificativ, deoarece rafinăria producea aproximativ 20 de milioane de tone metru C16 pe an. În plus, anul trecut, o fabrică chimică din Perm Krai, la aproximativ 1.800 km de granița cu Ucraina, a fost, de asemenea, lovită.

Ucraina încearcă să țintească tot mai multe rafinării de petrol și infrastructură critică din Rusia, utilizată și în scop militar, pentru a reduce capacitatea ofensivă a Rusiei și a afecta economia care alimentează mașinăria de război a lui Putin.

Aceasta este o strategie folosită în contextul în care eforturile de pace sunt suspendate; comunicarea între delegațiile rusă și ucraineană este într-o pauză. În paralel, Ucraina solicită aliaților sisteme anti-dronă pentru a-și proteja civilii și continuă să lovească infrastructura critică din Rusia, consolidând astfel o nouă provocare veche pentru România.