- Constantin Toma: Sunt adeptul unei reforme administrative corecte pentru că ar trebui pe lângă localitățile puternice să vină și alea slabe. De exemplu, în județul Buzău sunt comune de 300-400 de oameni din care vreo 200 nu mai sunt acolo, lucrează în străinătate. Și ai acolo și primar, și viceprimar și consiliu local, post de poliție, de jandarmi.
- Constantin Toma: Pentru noi ca primari sau președinți de consilii județene avem foarte puține competențe. Totul se judecă la București, aproape totul. În mod normal, noi producem bani, banii ăștia se duc toți la București și de acolo stau cu mâna întinsă la reechilibrare bugetară pentru că se cheltuie o mulțime de bani cu acest aparat imens din zona bugetară.
- Constantin Toma: Pregătim un referendum pentru că legea spune așa – să ții referendumuri în cele două localități care vor voluntar să se unească, prezență la vot 30% minim la Țintești, 30% minim la Buzău, 50% plus 1 ca să fie validat. Referendumul este pe 26 septembrie. Ne batem serios să iasă treaba ca lumea.
Despre modernizarea municipiului Buzău
Constantin Toma: Noi suntem în momentul ăsta, locul 2 după Miercurea Ciuc, avem 40,5 mp spațiu verde pe locuitor. UE ne impune 26 mp. Cel puțin orașele pe sudul României spre Constanța și Constanța au 6-7 mp, iar noi, dacă ne iese în 26 septembrie unirea cu comuna Țintești, care înseamnă dublarea teritoriului municipiului Buzău -încercăm și aici să facem primul pas într-o reformă administrativă care nu a mai început în România – vom ajunge la cel puțin 100 mp spațiu verde pe cap de locuitor.
Constantin Toma: Am făcut și prima școală circulară din Europa, este la Buzău, școala 11 care are 2000 de elevi. Școala asta a devenit aproape independent. Toată energia este pe panouri fotovoltaice. Toată apa de ploaie o adună în trei bazine- două subterane, unul suprateran. Acea apă o folosim și ca apă menajeră, după ce o filtrăm, pentru spălat pe mâini, toalete, etc, dar o utilizăm și pentru irigarea unei sere didactice și inclusiv pentru pompieri.
Constantin Toma: Problema este de educație, să educăm copiii de la început. Și acum lucrăm la un manual de economie circulară, după ce am mai făcut două manuale, tot premieră națională. Un manual de istorie a județului Buzău și un manual de geografie a județului Buzău pentru că acești copii nu mai știu pe ce lume sunt. Ei trebuie să aibă rădăcini, să știe și istoria locului, nu numai istoria țării.
De ce sunt românii refractari la schimbare
Constantin Toma: Românii nu s-au racordat la tendințele mondiale, dar eu sunt dator să încerc. E o problemă de educație, mai ales după 1990 a scăzut nivelul de educație, pentru că noi am pierdut o generație și pericolul este că această generație de părinți, după 89, care are copii mici acum, poate transmite și copiilor lor. (…) Vom începe clase de inspirație finlandeză, doar cu 14 elevi.
Modelul de educație finlandez, adus la Buzău
Constantin Toma: Începem cu profesori universitari din Finlanda. Luna asta pregătim directorii, profesorii, învățătorii și doresc, cât voi mai fi la primărie, plecăm de la nivel de grădiniță și clasa pregătitoare și încet-încet să ajungem până la clasa a VIII-a, să prindem tot învățământul buzoian în sistemul ăsta. În testele Pisa, Finlanda iese locul 1, locul 2. Când este locul 2, deasupra este Estonia, care a copiat întocmai sistemul finlandez.
Despre investiții verzi și tradiții
Constantin Toma: Am dezvelit o parte din conductă pe sub Buzău, 5,3 km. Iazul morii este descoperit, dar la intrare în Buzău, prin anii 70, comuniștii l-au băgat în conductă. Și eu fac acum, pe o distanță de vreo 850 m două lacuri și o cafenea culturală, de fapt o roată de moară, înăuntru am luat elementele de la ultima moară de cereale care a funcționat în comuna Cătina și, bineînțeles, vom lansa și o carte – Iazul morilor, leagănul civilizației buzoiene. Pare la mișto chestia asta, dar nu este, pentru că în 1832 erau 46 de mori de apă pe iazul morilor (…)
Constantin Toma: Pot fi irigate de acolo vreo 2000 de hectare, facem piste de biciclete, terase. Putem iriga de acolo, dar putem să facem și crescătorii de pește, de ce nu? În același timp și poate cel mai important ajută la ce spuneam mai devreme- cât mai multe luciuri de apă. Vă dați seama, se întinde pe 20 de km. Cât mai multe luciui de apă și cât mai mulți copaci. Noi încercăm… fiecare acolo unde este încearcă să-și salveze comunitatea.
Constantin Toma: Mai am un proiect, se numește Buzăul citește. 80.000 de cărți date copiilor gratuit, cu jurnal de lectură ca pe vremea noastră și să învețe copiii să citească. De la clasa a III-a până la clasa a XII-a. Cât voi fi primar, în fiecare an voi face treaba asta. Inclusiv competiții între copii, între profesori, între școli, cu o gală a educației buzoiene, nu numai pe treba asta, dar să ducem din nou copilul să citească.
Despre problemele administrative ale marilor orașe
Constantin Toma: Toate aceste unități administrative-teritoriale (UAT) sunt într-un număr imens. S-a constatat că sunt foarte puține localități în România, Buzăul una și este posibil și Râmnicu Sărat, din 87 de UAT-uri, doar noi ne autosusținem, restul stau la rectificare bugetară. Când spun UAT-uri, vorbesc de comună, oraș, municipiu, consiliu județean. Sunt adeptul unei reforme administrative corecte pentru că ar trebui pe lângă localitățile puternice să vină și alea slabe. De exemplu, în județul Buzău sunt comune de 300-400 de oameni din care vreo 200 nu mai sunt acolo, lucrează în străinătate. Și ai acolo și primar, și viceprimar și consiliu local, post de poliție, de jandarmi. Ăștia nu au nici cu ce să-și plătească iluminatul ăla public. Efectiv sunt sate care nu mai aprind becurile.
Constantin Toma: La Buzău, 62% din toții angajații din județ lucrează în municipiul Buzău, 70% din PIB-ul județului se face în municipiul Buzău, iar noi nu mai avem un metru pătrat să ne dezvoltăm. M-am rugat de actualul ministru al apărării Ciucă să ne dea 5,7 ha pentru că mai aveam doar 40 de locuri disponibile în cimitir. Deci nu mai ai unde să te duci. De unde mi-a venit această idee? Lucrez la Planul Urbanistic General. S-a anunțat povestea cu bucata de autostradă, tronsonul A7 care este în licitație (…)
Constantin Toma: Și am zis atunci unde ne mai ducem. M-am uitat la comunele din jur. Comuna Țintești are graniță comună cu Buzăul pe 13 km din care 12 km pe viitoarea autostradă, are doar 4500 de oameni și practic de pe locul 24, ca suprafață, teritoriu am ajunge pe locul 7 (prin alipirea comunei). Aproape de București, în condițiile în care se face și autostrada, se ajunge în mai puțin de o oră.
Constantin Toma: Pentru noi ca primari sau președinți de consilii județene avem foarte puține competențe. Totul se judecă la București, aproape totul. În mod normal, noi producem bani, banii ăștia se duc toți la București și de acolo stau cu mâna întinsă la reechilibrare bugetară pentru că se cheltuie o mulțime de bani cu acest aparat imens din zona bugetară. O spun cinstit. Eu conduc niște bugetari. Dar, față de alții, eu am o istorie proastă pentru că am vrut să dau afară 320 de polițiști locali. Mănâncă în fiecare an ăștia care sunt în plus 4 milioane de euro. Am pierdut de când sunt primar 20 de milioane de euro(…) Mi-au blocat organigrama, e al cincilea an de când mă judec, acum sunt la Curtea de Apel Ploiești, dar probabil îl va întoarce înapoi la Buzău. E prăpăd. Lucrez cu 60% mai puțini oameni, cu 80% din posturile de conducere vacante și am fost ales cu 78%. Deci, în mod normal, eu trebuia să mă arunc din turnul primăriei că nu poți să faci față, că n-am oameni.
Despre necesitatea reformei administrative
Constantin Toma: Cea mai frumoasă treabă care s-ar putea face, bineînțeles că ar trebui modificată Constituția, să se facă de la București reforma administrativă, să se reducă numărul de UAT-uri, numărul de angajați în zonă perntru că s-ar putea elibera anual 5-6 miliarde de euro. Noi nu consumăm niciodată într-un an pe autostrăzile din România 5-6 miliarde de euro. Ori noi mergem pe niște costuri… avem peste 7 % deficit bugetar și probabil că va mai crește și din cauza supercentralizării (…) Ne batem cu bulgarii pentru ultimul loc. Niciun guvern nu și-a propus să ajungem măcar la jumătatea clasamentului.
Despre referendumul pentru unirea Buzăului cu Țintești
Constantin Toma: Pregătim un referendum pentru că legea spune așa – să ții referendumuri în cele două localități care vor voluntar să se unească, prezență la vot 30% minim la Țintești, 30% minim la Buzău, 50% plus 1 ca să fie validat. Referendumul este pe 26 septembrie. Ne batem serios să iasă treaba ca lumea. O chestie foarte interesantă. Se opune conducerea liberală de la Buzău. Treaba este că unul dintre oamenii din administrație în care cred este fostul primar al Oradei, dl. Ilie Bolojan, azi președinte al CJ Bihor, și dl. Ilie Bolojan vine să facă campanie de informare a buzoienilor și ținteștenilor alături de mine pentru că dumnealui a pierdut la Oradea din cauza PSD și a UDMR. De două ori a încercat să facă unirea Oradei cu Sînmartin.
Constantin Toma: E nevoie de o modificare a Constituției în sensul să se aprobe o nouă organizare admnistrativă a țării. Ultima a fost în 1968, făcută de Ceaușescu, a fost o revoluție atunci. (…) Tările din Est din UE au făcut reforme administrative, mai puțin noi și bulgarii. Reforma înseamnă reducerea numărului UAT-urilor, nu a localităților. Le-am propus colegilor de la Asociația Municipiilor. Toată lumea a zis că e necesară. Dl. președinte Emil Boc a dat o scrisoare pe care ne-am însușit-o toți că este nevoie de reformă administrativă în România.
Constantin Toma: Am propus o rezoluție Guvernului prin care să favorizeze localitățile mici în unirea cu o localitatea mai mare. În sensul ca primarul localității mici să devină viceprimar până la terminarea mandatului, iar pentru taxe și impozite să rămână o perioadă de conformare. Am avut unanimitate. Toți primarii din România, de toate culorile au votat această rezoluție. Inclusiv dl. președinte Emil Boc a spus că de-abia așteptăm rezultatul de la Buzău, Toma are curaj. Ar putea fi un referendum crucial, un exemplu pentru țară pentru că toată lumea suferă. Ce este la Buzău, este în toate capitalele de județ (…)
Constantin Toma: Dl. Cîțu, de față cu noi acolo, a spus da, domnule, încurajez chestia asta. E o chestie normală. Se vor reduce și costurile, se vor întări și localitățile. Noi vom pierde. Cei de la asociația comunelor spun că e o crimă, să nu facem, ne pierdem identitatea, ne pierdem țara. Dar cum se face reforma? Cu cheltuielile astea nenorocite?
Constantin Toma: Sunt prea multe UAT-uri, nefuncționale și cu o groază de angajați care cheltuie banul statului. Deci trebuie referendum pentru chestia asta.. Trebuie să modifici Constituția pentru reforma administrativă pentru că în Constituție a fost definită actuala organizare. Ar trebui să înțeleagă toate forțele politice și să se decidă. Dl. Președinte Iohannis ar putea declanșa un referendum pentru modificarea Constituției prin care să facă o reformă administrativă.
Despre PNRR și cum au fost refuzați primarii
Constantin Toma: Buzăul nu are nimic dedicat în PNRR. Suntem la grămadă cu restul orașelor. Obținem foarte puțin. Am avut mai multe întâlniri cu dl. Ghinea, cu domnul prim-ministru. Din tot ce am propus noi nu s-a regăsit aproape nimic. Am propus și pe tranziția verde. Eu, de exemplu, aveam ideea asta cu apa de ploaie, care ajunge în stația de epurare. Noi nu avem un sistem divizor cu două conducte, una pentru apa de ploaie și una pentru apa menajeră (…) Eu am propus să adun apa de ploaie, dar dl Ghinea nu a fost de acord, ori în Iazul Morilor sau să o duc în Crângul Buzăului.
Constantin Toma: Am venit cu altă propunere foarte interesantă. Domnule, unde sunt parcări, ne ducem vreo trei etaje în jos, iar deasupra facem parc. Îmi povestea dl. primar Ion Lungu de la Suceava, singurul oraș cu toată flota de autobuze electrice, singurul oraș care se încălzește pe biomasă, primul oraș din România care a avut iluminat cu led-uri.. Dl. Lungu ce-a propus. Dle, eu fac cinci parcări, în zonele cele mai aglomerate din Suceava, subterane și extind și parcul. Deasupra parc și te duci pe 2-3 nivele în jos. Au scos chestia asta.