Mugur Isărescu: ,,nu cred că economia românească va intra în recesiune, nu ne pregătim de nimic negru”

• „Nu suntem în recesiune şi nu cred ca economia românească va intra în recesiune, nu ne pregătin de nimic negru”, a spus Isărescu.
• Conform Raportului asupra inflaţiei prezentat joi, pentru primul trimestru al anului 2022, se preconizează o creştere trimestrială moderată a PIB intern.
• Isărescu a subliniat că impozitele nu mai pot fi reduse, aceasta fiind o temă care apare în spaţiul public.

Economia României nu va intra în recesiune, dar există o problemă în domeniul fiscalităţii, a declarat joi guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la lansarea Raportului asupra inflaţiei.

„Nu suntem în recesiune şi nu cred că economia românească va intra în recesiune, nu ne pregătim de nimic negru”, a spus Isărescu. „Economia merge, dar venituri de 26 – 27% din PIB nu acoperă cheltuieli de 40% din PIB, este o problemă structurală”, a spus guvernatorul.

În context, Isărescu a subliniat că impozitele nu mai pot fi reduse, aceasta fiind o temă care apare în spaţiul public.

„Avem cheltuieli fixe, rigide, de aproape 90% din venituri. Mai ai şi cheltuieli cu armata, în afară de salarii. Am avut şi o pandemie. Toate astea duc la deficit”, a spus Isărescu.

Conform Raportului asupra inflaţiei prezentat joi, pentru primul trimestru al anului 2022, se preconizează o creştere trimestrială moderată a PIB intern. În ianuarie şi februarie, activitatea economică a beneficiat de dinamizarea producţiei industriale interne, în special în industria prelucrătoare, şi de redresarea celei externe, pe fondul ameliorării temporare în funcţionarea lanţurilor globale de producţie. Acestora li s-au suprapus evoluţiile pozitive din sectorul construcţiilor, vizibile atât în dinamizarea lucrărilor efectuate, cât şi a autorizaţiilor de construire acordate. În luna martie 2022, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, a avut loc o deteriorare notabilă a conjuncturii, implicit şi a perspectivelor privind evoluţia economiei.

Pe ansamblul trimestrului I 2022, parcursul favorabil al cererii, grevat în continuare de deteriorarea puterii de cumpărare, a fost susţinut de relaxarea şi, ulterior, eliminarea restricţiilor de distanţare socială, dar şi de afluxul de refugiaţi ucraineni (cu impact pozitiv asupra achiziţiilor de produse de bază).

În trimestrul II, este anticipată o cvasistagnare a PIB, pe fondul persistenţei evoluţiilor mai puţin favorabile, induse de continuarea avansului preţurilor şi de amplificarea incertitudinii, ambele având efecte de descurajare a cererii agregate din economie.

În acest context, activitatea economică ar putea fi afectată de amânarea deciziilor de investiţii şi de consum. În acelaşi timp, este aşteptată o comprimare a fluxurilor comerciale, economiile partenerilor externi fiind afectate, la rândul lor, de un grad ridicat de incertitudine.

Scenariul de bază al proiecţiei presupune că cele mai ample efecte economice ale războiului din Ucraina se vor produce în acest an, urmând să scadă treptat în intensitate în anii următori. Astfel, după avansul notabil înregistrat pe ansamblul anului trecut, creşterea economică din acest an este proiectată a încetini considerabil.