„NATO nu se poate apăra de Rusia fără SUA”, avertizează liderii alianței. Ce urmează pentru viitorul Europei

NATO „nu este pregătită” să lupte împotriva Rusiei lui Vladimir Putin fără SUA, au declarat liderii celor trei state din prima linie ale alianței pentru The Independent.

În urma victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA, liderii Letoniei, Estoniei și Finlandei au cerut alianței să înceteze „dezbaterile la nesfârșit” despre cum să facă față amenințării care se profilează a Rusiei, spunând că este timpul să întărească apărarea Europei. „Nu suntem pregătiți. Este absolut clar”, spune Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics. „Nu putem continua să sperăm într-o situație în care SUA rămâne mult implicată în Europa”.

Cele trei țări sunt singurele membre NATO care se învecinează cu Rusia, o frontieră care se întinde pe 1.200 de mile de la vârful nordic al Finlandei până la colțul de sud-est al Letoniei, care se învecinează și cu Belarus, un stat vasal al domnului Putin care a fost folosit de Moscova ca un post de trecere în invazia Ucrainei. Finlanda, Estonia și Letonia sunt, de asemenea, printre cei mai mari cheltuitori ai NATO pentru apărare în raport cu produsul lor intern brut (PIB).

NATO le cere statelor membre să cheltuiască cel puțin 2% din PIB pentru apărare, dar înainte de acest an doar o treime dintre țări îndeplineau acest lucru. Se estimează că Rusia va cheltui 6,3% din PIB pentru apărare până în primul trimestru al anului 2025.

Estonia folosește 3,4% din PIB-ul său pentru apărare, care este a doua cea mai mare valoare din alianță, după Polonia. Letonia, 3,15%, devenind al patrulea cel mai mare consumator, după SUA, iar Finlanda, puțin peste 2,4%. Marea Britanie ocupă locul nouă, cheltuind 2,3%, guvernul laburist angajându-se să o majoreze la 2,5%.

Armata Finlandei este una dintre cele mai mari din Europa, incluzând 280.000 de militari care „pot fi mobilizați și înarmați până în dinți într-o săptămână”, spune președintele Alexander Stubb. Aproape o cincime din cei 5,5 milioane de locuitori ai săi au pregătire militară datorită programului de serviciu național al țării.

Pe măsură ce forțele ruse și-au început invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, Finlanda și-a finalizat, de asemenea, cel mai mare angajament de cheltuieli militare, cumpărând 64 de avioane de luptă F-35A la un cost estimat de 7,5 miliarde de lire sterline.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a recunoscut că armata ucraineană nu are în prezent puterea de a-și relua teritoriul sub control rusesc, care include patru regiuni din estul și sudul țării, precum și peninsula Crimeea de la Marea Neagră.

Incapacitatea Europei de a se proteja, în special fără SUA, nu face decât să sublinieze dificultatea acesteia de a continua să sprijine Ucraina militar.

Exit mobile version