NATO simulează apărarea României în cadrul exercițiului Dacian Fall 2025. Militarii au executat astăzi mai multe manevre în poligonul Sântimbru

• La Dacian Fall 2025 au participat militari din Franța, Portugalia și România.
• Peste 5.000 de militari NATO se antrenează în principalele poligoane din România.
• Militarii au exersat diverse misiuni, inclusiv traversarea râului Mureș cu sprijin aerian aliat.
• La nivel național, exercițiul implică 10 state NATO, peste 5.000 de militari și 1.200 de mijloace tehnice, desfășurate simultan în nouă poligoane din țară.

Militarii aliați din Grupul de Luptă Înaintat dislocat în România au executat astăzi mai multe manevre în poligonul Sântimbru din județul Alba, în cadrul exercițiului Dacian Fall 2025, printre care și o misiune complexă de traversare a râului Mureș.

În acest tip de exercițiu, NATO simulează apărarea României. Franța, care conduce Grupul de Luptă NATO dislocat în țara noastră, a ridicat nivelul acestuia de la batalion – aproximativ 1.000 de militari – la brigadă, formată din 5.000 de militari și 1.200 de mijloace tehnice. La manevre participă trupe din zece țări aliate.

Ieri, exercițiile s-au desfășurat la Mihail Kogălniceanu, iar astăzi au continuat în poligonul de lângă Alba Iulia. Comandamentele NATO, inclusiv Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est cu sediul la București, implementează deciziile adoptate la ultimul summit al Alianței, referitoare la planurile de apărare ale flancului estic, adică pentru statele din estul Europei.

Exercițiul nu a început direct cu manevrele tactice, ci cu deplasarea trupelor din statele participante. În cazul Franței, transferul militarilor a durat câteva zile – aceștia au ajuns în România pe cale maritimă, rutieră, feroviară și aeriană. În această etapă s-au tras deja primele concluzii privind mobilitatea militară europeană, fiind discutate conceptele de „Schengen militar” și coridoare logistice pentru transportul trupelor și echipamentelor.

Se știe că o parte din fondurile programului european SAFE vor fi alocate pentru dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare: drumuri, căi ferate, poduri și porturi.

În ceea ce privește acțiunile militare propriu-zise, acestea continuă în toate marile poligoane din România în zilele următoare. Generalul francez, dar și oficialii români, au subliniat același obiectiv: creșterea nivelului de pregătire de luptă al trupelor pentru a putea reacționa rapid în situații de criză.

Militarii folosesc în aceste exerciții sisteme moderne, precum dronele, dar și echipamente clasice, cum ar fi tancurile, fiind efectuate numeroase trageri antiblindate.

Donald Trump a retras o parte din trupele americane de la Mihail Kogălniceanu, însă infrastructura strategică și capacitățile de apărare au rămas. În același timp, oficialii români din domeniul apărării – președintele Nicușor Dan și ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu – au declarat recent că vor continua parteneriatele strategice și consolidarea apărării naționale, în ciuda presiunilor și influențelor externe despre care s-a speculat în spațiul public.

Cât de apărată e România

De când Rusia a pornit acest război de agresiune împotriva Ucrainei, iar Vladimir Putin a arătat intenția de a reface vechiul Imperiu Țarist – practic o nouă formă a Uniunii Sovietice – este clar că întreaga lume este îngrijorată. Aproape săptămânal apar declarații, fie din partea secretarului general al NATO, fie de la diverși oficiali europeni, care avertizează că statele membre trebuie să fie pregătite, deoarece Rusia ar putea avea, în câțiva ani, capacitatea de a ataca o țară NATO.

Conform mai multor servicii secrete – inclusiv din Germania, Marea Britanie și Statele Unite – probabilitatea unui astfel de scenariu nu mai este teoretică. Șeful MI5 a vorbit recent despre intențiile agresive ale Moscovei, iar vineri, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie a avertizat că armata trebuie să fie pregătită pentru război. În aceeași zi, șeful Pentagonului a transmis un mesaj similar: Statele Unite își pregătesc armata și industria de apărare pentru eventuale conflicte majore.

Până la o astfel de situație este cale lungă. România trebuie să rămână realistă: nu există nicio amenințare directă în prezent. Statele Unite aveau două grupuri de luptă de nivel batalion la Mihail Kogălniceanu – unul a fost retras, dar celălalt a rămas. Totodată, capacitățile antirachetă de la Deveselu și sistemele de recunoaștere de la Câmpia Turzii, care folosesc drone MQ-9 Reaper, sunt în continuare active.

Faptul că România este membră NATO și a Uniunii Europene îi oferă o garanție solidă de securitate. Totuși, toate statele aliate își întăresc apărarea – de la Finlanda în nord până la Grecia în sud – și este firesc ca și România să facă același lucru.

Au fost deja cheltuiți sume importante: s-au semnat contracte de înzestrare de peste 20 de miliarde de euro. Însă, potrivit specialiștilor, România ar trebui să se concentreze mai mult pe reziliența socială. Polonia, de exemplu, va instrui anul viitor aproximativ 400.000 de persoane pentru reacție în caz de criză – nu doar rezerviști, ci și civili. În schimb, România se concentrează aproape exclusiv pe rezerviști. Într-un conflict teritorial, însă, întreaga populație trebuie să fie pregătită să facă față unei agresiuni.

Al doilea aspect esențial este cel al achizițiilor militare. Nu este suficient să se cheltuiască bani; trebuie cumpărate echipamente moderne, adaptate războaielor viitorului, nu celor din trecut.

Viitorul aparține dronelor dotate cu Inteligență Artificială. Toate estimările experților militari – din Ucraina, Rusia, Statele Unite, Germania și Franța – indică același lucru: războaiele viitorului se vor baza pe drone și AI. Țările care vor deține cele mai performante drone și cei mai avansați algoritmi vor fi cele care vor câștiga conflictele de mâine.