- Jens Stoltenberg a condamnat violențele, afirmând că ,,astfel de atacuri sunt inacceptabile și trebuie să înceteze” .
- El a avertizat că trupele NATO ,,vor lua toate măsurile necesare pentru a menține un mediu sigur și securizat pentru toți cetățenii din Kosovo” .
- Tensiunile au crescut pentru prima dată la sfârșitul săptămânii trecute, după ce oficiali de etnie albaneză aleși în urma unor voturi boicotate în proporție covârșitoare de sârbi au intrat în clădirile municipale.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți că organizația militară va trimite încă 700 de soldați în nordul Kosovo pentru a ajuta la reprimarea protestelor violente, după ce ciocnirile cu etnicii sârbi din această zonă s-au soldat cu rănirea a 30 de soldați internaționali, scrie AP.
Advertisment
,,Am decis să desfășurăm încă 700 de soldați din forța operațională de rezervă pentru Balcanii de Vest” , a declarat Stoltenberg reporterilor la Oslo, după discuții cu premierul norvegian Jonas Gahr Store.
El a precizat că NATO va ,,pune, de asemenea, un batalion suplimentar de forțe de rezervă în stare de alertă ridicată, astfel încât să poată fi, de asemenea, desfășurate în caz de nevoie” . Acestea sunt măsuri prudente”. Un batalion variază de obicei între 300 și aproximativ 1.000 de soldați. Misiunea de menținere a păcii condusă de NATO, KFOR, este formată în prezent din aproape 3.800 de soldați.
Recomandări
În cursul zilei de marți, forțele de menținere a păcii KFOR au folosit garduri de metal și bariere de sârmă ghimpată pentru a-și consolida pozițiile într-un oraș din nordul țării, un punct fierbinte.
Trupele au sigilat clădirea municipalității din Zvecan, unde tulburările de luni au dus la o creștere a tensiunilor, sporind temerile legate de instabilitate și de o explozie în punctul fierbinte din Balcani, pe fondul eforturilor sporite ale Occidentului de a rezolva o dispută care durează de mult timp.
Kosovo este o fostă provincie a Serbiei, a cărei declarație de independență din 2008 nu este recunoscută de Belgrad. Majoritatea populației este formată din albanezi, dar în nordul țării, la granița cu Serbia, se află o minoritate sârbă rebelă.
Stoltenberg a îndemnat ambele părți să ia măsuri de dezescaladare, să se abțină de la ,,alte comportamente iresponsabile” și să revină la discuțiile susținute de UE pentru îmbunătățirea relațiilor.
Atât Washingtonul, cât și Bruxelles-ul și-au intensificat eforturile pentru a ajuta la rezolvarea disputei dintre Kosovo și Serbia, temându-se de o nouă instabilitate în Europa pe fondul războiului din Ucraina.
UE a transmis clar atât Serbiei, cât și Kosovo că trebuie să normalizeze relațiile pentru a avansa în vederea aderării la bloc.
A comentat Rusia tensiunile recente?
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că tensiunile crescânde din Kosovo pot duce la o ,,explozie uriașă” în inima Europei.
Luni, în fața reporterilor, ministrul rus de externe a declarat că situația este „alarmantă” și a avertizat cu privire la o erupție majoră în Balcani.
Tensiunile au crescut pentru prima dată la sfârșitul săptămânii trecute, după ce oficiali de etnie albaneză aleși în urma unor voturi boicotate în proporție covârșitoare de sârbi au intrat în clădirile municipale.
Când sârbii au încercat să îi blocheze, poliția kosovară a tras cu gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea.
Ca răspuns, Serbia a pus armata țării în stare de alertă maximă și a trimis mai multe trupe la granița cu Kosovo. Sârbii au protestat din nou luni, insistând ca atât primarii de etnie albaneză, cât și poliția kosovară să părăsească nordul Kosovo.
Confruntările s-au înrăutățit atunci când sârbii au încercat să intre în birourile municipale din Zvecan, la 45 de kilometri nord de capitala Pristina.
Cum au reacționat Serbia și restul Europei?
Prim-ministrul sârb Ana Brnabic a criticat modul în care actorii internaționali gestionează evenimentele din Kosovo, afirmând că KFOR ,,nu protejează oamenii”.
,,Îi protejează pe uzurpatori”, a spus ea cu referire la noii primari.
,,Dar noi trebuie să protejăm pacea. Pacea este tot ce avem” , a adăugat Brnabic.
Între timp, cel mai înalt diplomat al Uniunii Europene, Josep Borrell, a condamnat violențele, spunând că sunt ,,absolut inacceptabile” și că ar putea duce ,,la o situație periculoasă”.
,,Avem deja prea multă violență în Europa. Nu ne putem permite un alt conflict” , a declarat Borrell reporterilor la Bruxelles.
Borrell a declarat că trimișii celor 27 de țări membre ale UE ,,discută despre posibilele măsuri care ar putea fi luate dacă părțile continuă să se opună pașilor propuși pentru dezescaladare”.
El a adăugat că a vorbit cu premierul kosovar, Albin Kurti, și cu președintele sârb, Aleksandar Vucic, în ultimele 24 de ore și a îndemnat ambele părți să ,,ia urgent măsuri pentru detensionarea imediată și necondiționată a tensiunilor”.
Ca un prim pas spre calmarea tensiunilor, a spus el, poliția kosovară ar trebui să suspende operațiunea care se concentrează asupra clădirilor municipale din nord, iar protestatarii violenți ar trebui ,,să se retragă” .
Luni, premierul italian, Giorgia Meloni, și-a exprimat ,,cea mai fermă condamnare a atacului asupra misiunii KFOR”.
,,Ceea ce se întâmplă este inacceptabil și iresponsabil. Nu vom tolera alte atacuri asupra KFOR” , a scris ea pe Twitter.
Citește și
Partenerii noștri