Nepalul ar putea muta tabăra de bază a Everestului

Nepalul ia în considerare relocarea Taberei de bază a Everestului din cauza problemelor de mediu. Potrivit directorului general al Departamentului de Turism din Nepal, Taranath Adhikari, locația Taberei de bază se confruntă cu un anumit risc din cauza topirii ghețarului Khumbu din apropiere.

„Am primit recomandări de la numeroase părți interesate pentru relocarea taberei de bază. Deși nu s-a luat încă nicio decizie, luăm aceste sugestii foarte în serios”, a declarat Adhikari pentru CNN Travel.

Printre aceste părți interesate se numără locuitorii locali, alpiniștii și experții de mediu. Cu toate acestea, orice schimbare majoră la Muntele Everest, cel mai înalt vârf din lume, nu va fi făcută în grabă. Deoarece activitățile de cercetare pot fi desfășurate doar în timpul primăverii, ar putea dura 2-3 ani pentru a lua o decizie. Unele studii au avut loc în timpul sezonului de alpinism de primăvară din acest an, care, în general, atinge apogeul în luna mai.

Odată ce părțile implicate își vor finaliza cercetările, probabil că vor trebui să prezinte o propunere guvernului nepalez. Cabinetul nepalez ar avea ultimul cuvânt în ceea ce privește o decizie.

Adhikari a citat „activitățile antropogene” – cunoscute și sub numele de comportamente umane – și schimbările climatice ca fiind probleme care afectează Tabăra de bază. Ghețarul Khumbu se topește cu o viteză mai mare decât cea naturală.

Aceasta nu este prima dată când părțile îngrijorate trag un semnal de alarmă cu privire la daunele aduse mediului pe Muntele Everest.

Un studiu publicat la începutul acestui an în revista Nature Portfolio Journal of Climate and Atmospheric Science a dezvăluit că gheața formată pe o perioadă de 2.000 de ani pe ghețarul South Col s-a topit în aproximativ 25 de ani.

Paul Mayewski, conducătorul expediției și directorul Institutului pentru Schimbări Climatice de la Universitatea din Maine, a declarat pentru CNN că descoperirile au arătat „o schimbare completă față de ceea ce s-a întâmplat în acea zonă, de-a lungul, probabil, a întregii perioade de ocupare a munților de către oameni”.

Schimbările climatice afectează multe dintre cele mai prețioase locuri din lume.

„Nepalul singur nu poate reduce emisiile de carbon și impactul încălzirii globale”. a declarat Adhikari. „Cu toate acestea, putem atenua unele aspecte prin luarea unor astfel de măsuri temporare.” El a adăugat: „Pe de o parte, dorim să conservăm muntele și ghețarul. Pe de altă parte, nu vrem să afectăm economia muntelui”.

Echilibrarea dorințelor de a urca pe Everest cu nevoile comunităților locale a fost o provocare permanentă în Nepal.

Turismul este a patra industrie ca mărime a țării, angajând 11,5% dintre nepalezi într-o formă sau alta, fie că asta înseamnă să lucrezi într-un hotel sau pensiune sau să ghidezi turiști străini pe cei mai înalți munți din lume.
Permisele de urcare pe Everest costă 11.000 de dolari de persoană. O parte din acești bani sunt destinați comunităților din apropierea muntelui.
Riscurile alpinismului sunt, de asemenea, serioase. În 2015, Nepalul a interzis accesul alpiniștilor începători pe Everest, invocând probleme de siguranță și supraaglomerare.
Faptul de a lăsa prea mulți alpiniști să urce în intervalul scurt de timp permis de vreme poate duce la „ambuteiaje”, care au adesea rezultate mortale.
Tabăra de bază a Muntelui Everest se află la 5.400 de metri deasupra nivelului mării.
O locație propusă pentru o nouă tabără de bază ar putea fi la 200 – 300 de metri (656 – 984 de picioare) sub altitudinea actuală.