• Nicolae Noica, fostul ministru al lucrărilor publice și director al Bibliotecii Academiei Române a fost invitatul lui Ion Cristoiu în emisiunea „Interviurile lui Cristoiu”.
  • Nicolae Noica a vorbit despre legătura sa cu celebrul filosof Constantin Noica, dar și despre ce tezaur ascunde Biblioteca Academiei Române.
  • Nicolae Noica: „La un guvern de coaliție în primul rând trebuie să ai un premier bun care să știe să negocieze și să fie ferm”.

Fost ministru al lucrărilor publice și director al Bibliotecii Academiei Române, Nicolae Noica a dezvăluit în emisiunea Interviurile lui Cristoiu de la Aleph News, cum a ajuns de la inginerie la Academie.

Nicolae Noica a vorbit și despre legătura sa cu celebrul filosof Constantin Noica, ce tezaur ascunde Biblioteca Academiei Române, cât de importante sunt lucrările publice în viața noastră și cum funcționau guvernele de coaliție ale CDR.

Cine este Nicolae Noica

Nicolae Noica: „Da (sunt nepotul filosofului Constantin Noica), dar vreau să mărturisesc că în 2009, când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui, am publicat o carte despre neamul Noica. De ce? Pentru că am susținut și susțin în continuare că Constantin Noica a fost o personalitate în neamul respectiv.

Recomandări

MUSK MIZEAZĂ PE AFD
SOLSTIȚIUL DE IARNĂ
CÂT COSTĂ DISTRACȚIA?
CCR SUB LUPA SUA
SUA UCID LIDERUL ISLAMULUI

Amintesc a fost mare profesor doctor Dumitru Noica, ulterior a fost doctorul Nicolae Noica la Panduri, un mare specialist, și Grigore Noica, tatăl lui Constantin Noica cu studii de agricultură, adică oameni de mare valoare cu toții, iar Constantin Noica s-a format și el în acest grup ca o mare personalitate. Cred că e necesar să ne cunoaștem mai bine trecutul pentru că, tot spun eu, că o casă e solidă dacă are o fundație solidă.

Am rămas impresionat când am scris această carte. Străbunicul se numea Iacovache Noica, a fost căsătorit de două ori și a avut 18 copii. El a fost un mare agricultor.

Nicolae Noica, despre tezaurul ascuns de Biblioteca Academiei Române și de ce nu au topit comuniștii statuia lui Ion I.C. Brătianu
Foto: Aleph News

Mă întrebam ce făceau în momentul când se așezau la masă la ora 1, pentru că acolo era un obicei, punctualitate, și cum i-a format pe toți să ducă fiecare, să facă o școală. Și acest Iacovache Noica a fost deputat liberal și am găsit în documente de multe ori ales în Comisia de validare, cum a fost acum, a deputaților.

Deci oameni care erau atașați acestei țări și vroiau să realizeze, dar se gândeau și la urmași pe care îi trimiteau de multe ori în străinătate, așa cum de altfel s-a întâmplat între 1850-1870, dar toți care făceau studii în exterior veneau în țară ca să-și arate recompensa pentru sprijinul pe care îl primiseră.

Dintre toate funcțiile pe care le-am avut, cea de director (al Bibliotecii Academiei Române) este cea mai onorabilă. Pentru că Biblioteca Academiei a fost condusă de nume ilustre, începând cu marele Ioan Bianu, academician care a condus 50 de ani această bibliotecă, Perspesicius, generalul Roseti. Biblioteca a fost condusă în 150 de ani de existență de 10 directori.

Din 1990 până în prezent, miniștrii ai Culturii, știți câți au fost? 30. Cum să fac cultură când eu mă joc cu aceste funcții?”

Despre marea familie a Brătienilor

Nicolae Noica: „Marea familie a Brătienilor. Eu chiar am făcut o expoziție la Biblioteca Academiei despre Ion I.C. Brătianu, punând la dispoziție 2000 de scrisori pe care tânărul Ion I.C. Brătianu le scria tatălui lui, Ion C Brătianu, cu prilejul studiilor pe care le-a făcut la Paris. Și avea grijă să spună absolut tot ce făcea la Paris.

După părerea mea, acest Ion I.C. Brătianu este un model de om politic și de stat pentru că, până la urmă trebuie să ai o meserie, iar eu mă mândresc că el a făcut Școla de poduri și șosele de la Paris, s-a format ca inginer. A făcut practică la construcția Turnului Eiffel, cu Gustav Eiffel.

A fost format foarte multă vreme de Anghel Saligny, marele inginer care era apreciat de bătrânul Ion C Brătianu. Vine în 1890 în țară, după ce își obține diploma, și bătrânul Ion C Brătianul îi zice: tu nu ai ce căuta în politică, te duci și lucrezi pe șantiere. Și a lucrat vreo 6 ani la podul peste Dunăre, alături de Anghel Saligny, și după 6 ani a intrat în politică”.

Biblioteca Academiei, păzită de jandarmi

Nicolae Noica: „După ce a venit la expoziție și a văzut niște lucruri la bibliotecă, domnul ministru Vela și-a dat seama că am avut dreptate să cer ca la paza Bibliotecii să fie jandarmii.

Noi acum avem jandarmi, nu mai e o firmă de pază. E foarte important pentru că este un tezaur.

Și a mai venit și domnul Cîțu de la Finanțe, care ne-a sprijinit substanțial oferind pentru prima oară în istoria Bibliotecii Academiei un proiect multianual, 2020-2022, în valoare de 70 milioane de lei, aproape 15 milioane de euro”.

Comoara neglijată din Piața Amzei

Nicolae Noica: Liberalii au o mare datorie și dacă nu vor rezolva acest lucru eu consider că e o situație foarte gravă. În București, în Piața Amzei se găsesc Așezămintele Ion I.C. Brătianu. Este vorba de casa în care a locuit Ion IC Brătianu, între 1911 și 1927, până la moartea sa. El a stat aici cât a fost premier, am găsit și autorizația de construcție, semnată de Ion IC Brătianu.

După moartea sa, soția sa, Eliza Brătianu, și o parte din Brătieni au făcut așezămintele. Prin așezăminte s-a extins cu un corp și s-a adus aici toată biblioteca de la Vila Florica.

Auziți ce nedreptate juridică, după părerea mea. Eliza Brătianu oferă Academiei Române acest așezământ, dar se judecă și se hotărăște. O parte a rămas la Biblioteca Națională, nu știu de ce, o sală mare de lectură și încă o sală unde erau diverse întruniri, date la primărie, un corp este dat fondului plastic, În ultimii 3-4 ani au plecat cei de la Biblioteca Națională, totul e închis cu lacăte.

Înăuntru sunt niște lucruri extraordinare: lămpi de Murano, biroul lui Ion IC Brătianu pe care el a semnat multe documente ca premier. Se poate face muzeu, un așezământ pentru cultura românească.

Să se dea o hotărâre de guvern și să împuternicească Academia sau altă enitate, să refacă Așezământul Brătianu, să punem această clădire în valoare”.

De ce nu au topit comuniștii statuia lui Ion I.C. Brătianu

Nicolae Noica: „Când au venit comuniștii, au topit statuia lui Carol, că era din bronz și un student, pe care l-am dus la așezământ a văzut statuia lui Ion I.C. Brătianu a întrebat de ce pe aceasta nu au topit-o.

Și i-am spus că Brătianu a fost inginer constructor și trebuie să vă mândriți pentru că a fost așa de deștept și a cerut de acolo din cer familiei să-l facă din granit. Statuia a fost luată din grădina așezământului  de comuniști, dar nu au putut să o topească și după 1991 a fost readusă”.

Document unic de la Conferința de Pace de la Paris

Nicolae Noica: „Cu prilejul Conferinței de Pace din 1919, Brătianu a reprezentat România și Ion Pillat, care era neam cu el și liberal, a avut geniala idee să pună pe o foaie să semneze toți participanții la această conferință.

Acest document se găsește la Biblioteca Academiei Române și am mai găsit încă un lucru formidabil, pe un disc, vocea lui Ion IC Brătianu cu prilejul Conferinței din 1919.

Era înregistrată vocea lui pentru că, foarte interesant, la Conferință, președintele i-a spus <domnule, decât să expună el, mai bine să-i pună întrebări>>. I-au pus întrebările și toate aceste întrebări l-am publicat în revista Tezaur. Avem vocea lui Constantin Tănase, Iorga despre Eminescu, Arghezi despre Eminescu. Păi ăsta este un tezaur.

De ce e nevoie de un minister al lucrărilor publice

Nicolae Noica, despre tezaurul ascuns de Biblioteca Academiei Române și de ce nu au topit comuniștii statuia lui Ion I.C. Brătianu
Foto: Aleph News

Nicolae Noica: „Noi vorbim mereu de o autostradă, de un drum, de problema inundațiilor, de problema unei hidrocentrale. Toate acestea sunt lucrări publice pentru că sunt făcute pentru public și multe pe bani publici. Spitalul, școala, universitatea se fac pe bani public.

Deci toate acestea sunt lucrări publice. Ori dacă domeniul în care trăim, 80% din timpul nostru e lucrare publică, e normal ca Ministerul lucrărilor publice, care a fost de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza să existe în continuare.

I-am cerut domnului Tăriceanu, că e inginer constructor, i-am cerut domnului Cioloș când a fost prim-ministru, nu au înțeles importanța acestui lucru. (…) În 4 noiembrie 2019 când a revenit Guvernul Orban a făcut Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și astăzi este tot la fel”.

Controlul cheltuirii banului public, o idee a lui Cuza

Nicolae Noica: „Tot Alexandru Ioan Cuza a înțeles să înființeze Curtea de Conturi. Și a fost înființată în 1864. Pentru ce? Ca să controleze cheltuirea banului public în România la diverse lucrări.

Și eu am ales Curtea de Conturi la 155 de ani, că am lansat cartea în 2019 și lucrările publice controlate. Vă dau un singur exemplu. Universitatea București, lucrare publică, a început în anul 1865 și s-a terminat prin 1869, primul corp făcut de Alexandru Orăscu.

Se înființase Curtea de Conturi. Au făcut un control la aceste lucrări și au găsit că se dăduseră niște bani în plus la un zidar, la un dulgher. Au recuperat de la unul 70 de lei, de la unul 50 de lei, vreo 5000 de lei de astăzi.

Despre CDR și actuala coaliție

Nicolae Noica: „Toată lumea compară actuala coaliție cu CDR fără să aibă o bază și să înțeleagă niște lucruri. După mine, CDR s-a datorat marelui om politic Corneliu Coposu, care a înțeles că nu va putea învinge forțele de stânga. Sigur că și aici au început niște discuții, dar s-au făcut niște pași fermi. Eu dau un singur exemplu: ministerul pe care l-am condus. Eu mă mândresc oricând.

Au început primele proiecte pentru alimentarea cu apă la sate, s-au pus acele buline roșii pentru consolidări, s-a creat Agenția Națională de Locuințe pentru tineri. Astăzi ANL e lăsată deoparte ca să vină dezvoltatorii imobiliari. De ce să nu apăr tineretul și să-i creez niște condiții?”.

Cheia supraviețuirii unui guvern de coaliție

Nicolae Noica: „La un guvern de coaliție în primul rând trebuie să ai un premier bun care să știe să negocieze și să fie ferm. Am fost ministru în cele trei guverne CDR – Ciorbea, Radu Vasile și Mugur Isărescu. Guvernul Ciorbea- ajunsesem să avem ședințe până noaptea la ora 12. Ce se întîmpla? Dânsul de formație sindicalist spunea nu domnule până nu ne înțelegem toți, nu plecăm, Și atunci lumea la ora 12 se înțelegea și vota.

A venit Guvernul Radu Vasile care el era mai șugubăț, așa. Și-a venit Guvernul Mugur Isărescu. Primul lucru – în guvern toate telefoanele stau afară. Ședințele nu durau mai mult de 4 ore. Adică un premier care era ferm, venit din funcția de guvernator al BNR. E nevoie de un premier care să fie sprijinit de șefii partidelor”.

Tezaurul Bibliotecii Academiei Române

Nicolae Noica: „La Biblioteca Academiei sunt aproape 10.000 de monede de aur, de o valoare inestimabilă. Sunt manuscrise vechi, caietele lui Eminescu originale, biblii. De la donatori.

Avem un tezaur formidabil. Mi s-a atras atenția că Ceaușescu, la sfatul unor oameni mai citiți, ca Ștefan Andrei, a spus să facă o evaluare ca atunci când fac un împrumut să gireze cu bunurile. Pecetea de domnitor a lui Ștefan cel Mare, este ceva extraordinar. (…) Ați văzut tineri la bibliotecă?

Nu prea ați văzut. Păi aici este marea problemă. Noi trebuie să aducem aici studenți, asistenți tineri de la facultate. Am hotărât ca sala unde era vestiarul să fie sală pentru studenți și cadrele tinere, pentru că datoria noastră este să le arătăm lor ceea ce avem.

Nu tineretul e vinovat că nu știe, noi ăștia mai vârstnici, care am ști, suntem datori să le spunem și să le arătăm”.