- Venezuelenii votează duminică, cu Nicolás Maduro candidând pentru al treilea mandat împotriva lui Edmundo González, susținut de opoziție.
- Sondajele sugerează un avans pentru González, dar există temeri de falsificare a rezultatelor din cauza controalelor guvernamentale.
- Prezența limitată a observatorilor și amenințările lui Maduro cresc îngrijorările legate de corectitudinea alegerilor.
Venezuelenii se vor prezenta duminică la urne, în ceea ce a fost descris ca fiind cea mai mare provocare la adresa partidului socialist PSUV, aflat la guvernare, de la venirea sa la putere în urmă cu 25 de ani. Nicolás Maduro – care a fost președinte de la moartea mentorului său, Hugo Chávez, în 2013 – va candida pentru un al treilea mandat consecutiv, scrie BBC.
Principalul său contracandidat este Edmundo González, un fost diplomat care are sprijinul unei coaliții de partide de opoziție.
Sondajele de opinie sugerează că González are un avans considerabil față de actualul președinte, însă, întrucât realegerea din 2018 a lui Maduro a fost respinsă pe scară largă ca nefiind nici liberă, nici corectă, există temeri că rezultatul acestor alegeri ar putea fi falsificat, în cazul în care nu va fi în favoarea lui Maduro.
Aceste temeri au fost amplificate de faptul că Maduro le-a spus susținătorilor săi că va câștiga „prin orice mijloace”. În plus, există doar un număr foarte limitat de observatori electorali în țară pentru a monitoriza scrutinul – patru din partea Organizației Națiunilor Unite și o mică echipă tehnică de la Centrul Carter.
O invitație a observatorilor Uniunii Europene de a fi prezenți a fost revocată de șeful autorității electorale, care este un aliat apropiat al președintelui Maduro.
Fostul președinte al Argentinei, Alberto Fernández, a fost, de asemenea, neinvitat după ce a declarat că guvernul Maduro ar trebui să accepte o posibilă înfrângere la urne.
Observatorii din Brazilia și-au anulat participarea după ce Maduro i-a criticat. Pentru a compensa lipsa observatorilor internaționali, opoziția a mobilizat mii de persoane pentru a acționa ca martori la secțiile de votare individuale.
În ciuda numeroaselor obstacole cu care s-a confruntat – inclusiv hărțuirea constantă și arestarea a peste 100 de persoane legate de campania sa de la începutul anului – opoziția a fost optimistă. Aceasta susține că sondajele de opinie i-au acordat candidatului său un avans atât de mare față de președintele Maduro, încât nu va fi posibil ca acesta să „fure alegerile”. Guvernul a respins sondajele de opinie citate de opoziție, susținând că candidatul său este în frunte.
Maduro însuși a recurs la un limbaj dur în perioada premergătoare scrutinului, avertizând cu privire la o „baie de sânge” în cazul în care va fi învins.
Această declarație i-a adus o mustrare rară din partea liderului brazilian de stânga Luiz Inácio Lula da Silva, care a declarat că Maduro ar trebui să învețe „că dacă câștigi, rămâi la putere, dar dacă pierzi, pleci”. Maduro a folosit imaginea unui cocoș luptător ca simbol al campaniei sale și a adoptat o notă combativă.
„Am triumfat peste o mie de furtuni. Ele nu ne-au putut învinge și nici nu vor putea vreodată”, a declarat el la mitingul său de închidere, făcând referire la unele dintre provocările pe care le-a înfruntat în cei 11 ani la putere.
În urma realegerii sale din 2018, care a fost respinsă pe scară largă ca nefiind nici liberă, nici corectă, el a zădărnicit o încercare a liderului opoziției Juan Guaidó de a-l depune, declarându-se președintele de drept.
În timp ce Guaidó a fost susținut de peste 50 de țări, inclusiv SUA și UE, dl Maduro a putut conta pe loialitatea forțelor de securitate venezuelene. În cele din urmă, guvernul paralel al dlui Guaidó s-a destrămat, iar Maduro l-a folosit pentru a se prezenta drept „apărătorul suveranității venezuelene”, un punct pe care l-a subliniat la mitingul său de închidere.
„Duminică, le vom demonstra acest lucru fasciștilor, imperialismului. Vom striga: „Trăiască Venezuela, iubita mea patrie””, a spus el.
Dar, în ciuda acestor vorbe de luptă, mulți critici ai lui Maduro consideră că aceste alegeri – primele din ultimii zece ani în care cea mai mare parte a opoziției s-a unit în spatele unui singur candidat și nu boicotează scrutinul – ar putea fi cea mai bună șansă de a-l înlătura din funcție. Aceștia au depășit multe obstacole în drumul lor spre urne, nu în ultimul rând faptul că candidatului lor ales, María Corina Machado, i-a fost interzis să candideze. Cei care doresc să vadă o schimbare de guvern s-au unit în timp record în jurul înlocuitorului ei, Edmundo González, în vârstă de 74 de ani.
Una dintre promisiunile făcute de opoziție este că, dacă va câștiga, va întoarce țara, astfel încât milioanele de venezueleni care au fugit de criza politică și economică suferită sub administrația Maduro să se poată întoarce. Emigrarea a 7,8 milioane de venezueleni și faptul că sondajele sugerează că acest exod ar putea crește în cazul în care Maduro ar câștiga, înseamnă că aceste alegeri vor fi urmărite îndeaproape în SUA și în țările din America Latină în care venezuelenii au fugit în masă.
Cuba, China, Iranul și Rusia – toate acestea aliați apropiați ai administrației Maduro – vor fi, de asemenea, foarte atente, deoarece o victorie a dlui González ar duce, cel mai probabil, la o realiniere a Venezuelei de la ei și către SUA. De asemenea, González a declarat la un miting de zeci de mii de persoane că este „timpul să restabilim democrația” – o referire la faptul că, în cei 25 de ani la putere, partidul de guvernământ PSUV a obținut controlul nu numai asupra executivului, ci și asupra legislativului și, într-o mare măsură, asupra sistemului judiciar.
Cel mai îngrijorător pentru opoziție este faptul că CNE, organismul care organizează alegerile și anunță rezultatele acestora, este plin de loiali ai guvernului. Votul este electronic, iar rezultatul este așteptat să fie anunțat de CNE în aceeași seară, poate chiar la ora locală 20:00 (luni, ora 01:00 BST). Câștigătorul va fi învestit în funcție la 10 ianuarie 2025.