Nicușor Dan anunță că România se alătură eforturilor pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, dar nu se va implica în războiul din Orientul Mijlociu. Cu ce ar putea participa România la o astfel de misiune?

• România s-a alăturat UK, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei pentru deblocarea Ormuz.
• Japonia și țările europene spun că nu se vor implica în conflict.
• Din punct de vedere militar, se pot face misiuni de deminare și escortă.
• Cu noile rachete, Iranul poate lovi toată Europa, scutul de la Deveselu își arată importanța.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că România se alătură Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, dar nu se va implica în războiul din Orientul Mijlociu. Între timp, războiul din Iran se intensifică, Donald Trump nu exclude o intervenție terestră, în timp ce Teheranul a atacat cu două rachete baza britanico-americană Diego Garcia, aflată la 4.000 de kilometri distanță, în Oceanul Indian.

„Am decis să ne alăturăm declaraţiei Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Italiei, Olandei şi Japoniei privind asigurarea în Strâmtoarea Ormuz a libertăţii de navigaţie, principiu fundamental al dreptului internaţional.

Alăturarea României la acest demers are loc pe fondul implicaţiilor grave pe care închiderea Strâmtorii le are asupra pieţelor energetice globale, precum şi asupra economiei mondiale. Efectele sunt resimţite şi în Romania, în special în ceea ce priveşte preţul combustibililor.

În acest sens, suntem pregătiţi să participăm la eforturile comunităţii internaţionale care vor conduce la menţinerea preturilor la un nivel suportabil pentru populaţie. România îşi păstrează decizia clară de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu şi lucrăm alături de partenerii internaţionali pentru dezescaladare”, a transmis Nicuşor Dan printr-un mesaj pe Facebook, făcut vineri seară.

Este greu de explicat cum se poate implica România, ca şi celelalte şase ţări, fără să fie acest lucru considerat de Iran ca un act ostil, ştiind că regimul de la Teheran a ameninţat că orice încercare de a debloca strâmtoarea Ormuz va fi considerat un act ostil şi tratat ca atare.

Cel mai probabil, aceste ţări încep planificarea pentru o misiune după terminarea conflictului.

Preşedintele Nicuşor Dan nu a anunţat cu ce va participa România, nici dacă va trimite Parlamentului o scrisoare pentru a obţine aprobarea cerută de lege.

La o astfel de misiune, România poate participa doar cu ofiţeri de stat major care să lucreze la planificare sau chiar cu nave. Navele care se pretează la astfel de misiuni sunt cele pentru deminare, vânătoarele de mine, şi cele pentru escortă, fregatele şi distrugătoarele.

România are două nave vânătoare de mine achiziţionate de curând din UK, la mâna a doua, pentru 150 milioane de euro, dar acestea sunt implicate şi în misiuni în Marea Neagră.

De asemenea, România mai are, în teorie, şi trei fregate, dar din punct de vedere militar acestea nu pot fi folosite într-un mediu contestat. Cele două foste fregate britanice, Regele Ferdinand şi Regina Maria nu au primit în cei 20 de ani de la achiziţie sisteme de rachete antiaeriene şi antinavă, iar Mărăseşti are majoritatea sistemelor de luptă din perioada comunistă. În luna iunie, România va primi din Turcia o corvetă uşoară, dar nici aceasta nu vine cu sisteme de rachete.