Nicușor Dan extinde raportul privind anularea alegerilor din 2024 la „două decenii de acțiuni hibride ale Rusiei împotriva României”

• Administrația Prezidențială a confirmat că raportul promis de Nicușor Dan va analiza ultimele două decenii de acțiuni hibride ale Rusiei împotriva României și Europei, nu doar anularea alegerilor din 2024.
• Documentul este încă în „etapa de redactare”, fără termen de finalizare.
• Alegerile din 2024 vor fi tratate separat, într-o secțiune distinctă a raportului.
• Românii așteaptă de 2 ani un răspuns cu privire la motivul pentru care au fost anulate alegerile.

Administrația Prezidențială susține că raportul promis de Nicușor Dan privind anularea alegerilor din 2024 nu se va limita doar la acel scrutin, ci va analiza „ultimele două decenii de acțiuni hibride ale Rusiei împotriva României și Europei”.

Această informație apare drept răspuns oficial al Administrației Prezidențiale la solicitarea unei publicații din România.

Anunțul schimbă înțelegerea publică asupra raportului, care părea centrat pe scrutinul anulat.

Alegerile din 2024 vor fi tratate separat, într-o secțiune distinctă a raportului, despre care Palatul Cotroceni susține că este, în prezent, în „etapa de redactare”.

Nu a fost anunțat un termen de finalizare, deși românii așteaptă de 2 ani un răspuns cu privire la motivul pentru care au fost anulate alegerile.

În trecut, Nicușor Dan a declarat că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost o decizie neobișnuită, dar pe care o consideră justificată de circumstanțele de atunci. În acest sens, Nicușor Dan a explicat că au existat interferențe rusești în procesul electoral și că, în timp, aceste informații au fost documentate mai bine. În același timp, Nicușor Dan crede că „toată lumea a greșit, inclusiv Klaus Iohannis”, însă consideră că decizia luată de CCR și instituțiile implicate la 6 decembrie 2024 a fost una „curajoasă”.

Anularea alegerilor, decisă de Curtea Constituțională cu puțin timp înaintea turului al doilea din 2024, a provocat reacții extrem de dure și a alimentat o criză de încredere în instituțiile statului, precum și proteste și acuzații politice privind caracterul deciziei.