Nicușor Dan spune că „îi e frică de anul 2028”. Florin Jipa: „El este comandantul Armatei și nu face nimic pentru apărarea României”

- Nicușor Dan: Marea Neagră este în prezent sub un asalt puternic din cauza războiului lui Putin
- Nicușor Dan: Acum există o presiune pe infrastructura critică, inclusiv Neptun Deep
- Nicușor Dan: Noi toți ca societate am pierdut mult timp pe mize mici și foarte mici
- Nicușor îți spune că îi e frică de anul 2028, din punct de vedere al securității
După ce ne-a zis că o să ne fie bine în 2027, acum Nicușor Dan ne zice că îi e frică de 2028. Aflat, astăzi, la cea de-a doua ediţie a Summitului pentru Guvernanţă Digitală de la București, președintele României a declarat că nu trebuie să uităm contextul de securitate și faptul că noi, ca societate am pierdut mult timp pe mize mici.
Despre ce mesaj ne transmite, de fapt, președintele țării, a vorbit Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apararii și Securității, într-o intervenție LIVE, la Aleph News.
Ce să mai zică românii dacă Nicușor iese și spune că îi e frică de 2028?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apararii și Securității: „Da, a fost o declarație care nu a fost explicată. A existat și acea pauză foarte lungă după ce a spus că îi este frică de 2028. Cred că a trebuit să ne gândim mai mult la întrebare. Întrebarea era cum ar vedea, în 2029, realizările României sau pașii pe care România ar trebui să îi facă până atunci. Și nu a vrut să meargă mai departe de 2028, pentru că a spus că îi este frică de acest an. În 2028 sunt și alegeri parlamentare. Probabil s-a referit la securitatea dinaintea alegerilor parlamentare. Nu știu exact la ce s-a referit.
Dar Nicușor Dan a mai spus câteva lucruri care ar trebui menționate. A afirmat că, în prezent, există un asalt puternic în Marea Neagră. Știm acest lucru, deși nu înțeleg de ce a aflat atât de târziu. A mai spus că există o presiune asupra infrastructurii critice, inclusiv asupra Neptun Deep.
Nu a explicat însă în ce constă această presiune, cine apără Neptun Deep și cum ar trebui protejată această infrastructură, care este cu adevărat importantă atât pentru România, cât și pentru Europa. A mai spus că noi toți, ca societate, am pierdut timp ocupându-ne de mize mici și foarte mici.
Cred că ar trebui să-i amintească cineva că România și Armata Română se înarmează de zece ani. Procesul de înarmare a început în 2017, iar până anul acesta au fost semnate contracte în valoare de 30 de miliarde de euro. Repet: 30 de miliarde de euro! Contracte în valoare de două miliarde de euro au fost semnate anul acesta prin programul SAFE, în perioada în care președintele Nicușor Dan a fost și este comandantul Forțelor Armate, conform Constituției României.
Problema este că nu a avut, probabil, timpul necesar să se aplece asupra acestui domeniu al apărării. A rezolvat celelalte probleme, iar acum ne-a dat de înțeles și ne-a spus că se va concentra asupra apărării.
Marea problemă a apărării României este că achiziționăm echipamente foarte scumpe, evitând să cumpărăm sisteme ieftine și eficiente, utile în acest război al dronelor, care ne provoacă în permanență.
Vorbește despre lucruri mari, precum amenințările hibride, dar nu spune clar și concis că navele sunt atacate în apele teritoriale ale României. Mai mult, atunci când navele au fost atacate weekendul trecut, nu a transmis absolut niciun mesaj prin care să spună că acestea sunt atacate și să explice ce măsuri ar trebui luate.
Așa că aceste declarații, precum cea potrivit căreia îi este frică de anul 2028, nu cred că au nicio însemnătate. Nici nu a vrut să explice la ce se referă. Oricum, a explicat foarte prost, fiindcă un președinte ar trebui să fie cel care încurajează, stabilește direcția și oferă planul de țară pentru un popor, nu cel care fuge primul și stinge lumina.
Nicușor Dan a mai făcut și câteva declarații referitoare la faptul că navele noastre sunt atacate în apele teritoriale ale Mării Negre. Ne-a spus că el consideră că a procedat corect.
Ne-a spus doar că navele comerciale sunt atacate în Marea Neagră. Nu s-a vorbit despre atacuri în apele teritoriale, pentru că atunci ar fi fost necesare măsuri mult mai ferme. S-a vorbit despre cele 58 de incursiuni. În realitate, numărul acestora este mult mai mare. Cele 58 reprezintă detectări ale dronelor.
De exemplu, atunci când navele au fost atacate, Ministerul Apărării Naționale nu a detectat acele drone. A aflat despre atacuri de la nave și de la autoritățile române care coordonează traficul maritim. Prin urmare, numărul incidentelor este mult mai mare.
De altfel, este puțin ciudat că președintele vorbește despre 58 de incursiuni, în timp ce consilierul prezidențial Lazurca, atunci când s-a aflat în Statele Unite, a vorbit cu oficialii americani despre peste 100 de incursiuni. Așadar, nici măcar același mesaj nu suntem în stare să-l transmitem.
Dar nu contează atât de mult câte incursiuni sunt, ci ce facem pentru ca ele să nu se mai repete și pentru ca navele să nu mai fie atacate în apele teritoriale ale României. Acesta este mesajul pe care ar trebui să-l transmită comandantul Forțelor Armate.
După atacurile produse în apele teritoriale, trebuia convocată o ședință CSAT și trebuiau stabilite măsuri foarte clare. În acest moment, Armata Română acționează doar preventiv: ridică două aeronave F-16 pentru monitorizare. Trebuie să trecem aeronavele și sistemele antiaeriene de la modul de monitorizare la cel de interceptare. Acum suntem în modul de monitorizare și, dacă se aliniază planetele, poate reușim și noi să doborâm o dronă cu o rachetă de un milion de euro.
De asemenea, Forțele Navale trebuie să trimită în zona Sulina una sau două nave dotate cu sisteme antiaeriene, capabile să detecteze și să doboare aceste drone. Fără o misiune a Forțelor Navale, care au ca principală misiune apărarea apelor teritoriale, nu ne putem apăra doar cu aeronave și rachete de un milion de euro lansate de pe F-16.
Prin urmare, trebuie să facem ceva, dacă vrem ca astfel de incidente să nu se mai repete. Noi, în acest moment, acționăm ca în timp de pace. În timp de pace, există această patrulă de poliție aeriană, cu două aeronave. În condițiile în care apare o aeronavă, fie cu pilot, fie fără pilot, sunt ridicate aceste avioane pentru interceptare.
În mod normal, în timp de pace, acest lucru ar trebui să se întâmple probabil o dată la câteva luni. Acum se întâmplă o dată pe zi, uneori de două sau chiar de trei ori pe zi. În aceste condiții, nu mai poți acționa doar cu aceste aeronave. Trebuie să desfășori o misiune întrunită, cu forțe aeriene și navale, pentru a fi mult mai eficient.
Nu mai vorbim doar despre incursiuni, ci despre atacuri. Iar când este vorba despre atacuri, trebuie să iei măsuri foarte precise pentru a apăra teritoriul României. Aceasta este datoria Armatei: să apere suveranitatea statului român. Președintele a jurat, premierul a jurat, ministrul Apărării Naționale a jurat, militarii au jurat. Așa că trebuie doar să-și respecte jurământul”.