• IT-știi vor plăti impozit pe venit pentru sumele care depășesc 10.000 de lei brut.
  • IT-știi pot opta să nu mai plătească contribuția la Pilonul II de pensii.
  • Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS.

Pachetul de modificări fiscal-bugetare asumat de guvernul condus de Marcel Ciolacu pentru a reechilibra deficitul bugetar a intrat în vigoare începând de astăzi, după ce săptămâna trecută a fost promulgat de preşedintele Iohannis şi publicat în Monitorul Oficial pe data de 27 octombrie 2023.

Astfel, începând din 1 noiembrie se elimină scutirea de impozit pe venit pentru cei care lucrează în IT. Aceştia vor plăti un impozit de 10% pe venit pentru suma care depăşeşte salariul de 10.000 lei brut.

O altă măsură vizează scutirea IT-iştilor de contribuţia la Pilonul II de pensii, iar cei care doresc să contribuie în continuare trebuie să solicite acest lucru.

Recomandări

UNDE TE DISTREZI ÎN PARIS
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
SUSPECTUL E ARESTAT
LARA NU VREA LA SENAT
SUA NU ÎNCHIDE GUVERNUL
ÎNCEP CONSULTĂRILE

În ceea ce priveşte angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară, aceştia nu vor mai fi scutiţi de la plata contribuţiei la sănătate (CASS) şi a contribuţiei asigurătorie pentru muncă (CAM).

Tot săptămâna trecută, Guvernul a adoptat un proiect care prevede ca salariul minim brut în construcţii să crească la 4.582 lei, iar cel din agricultură şi industria alimentară la 3.436 lei, ca măsură de contractarare a diminuării veniturilor angajaţilor din aceste sectoare în urma reintroducerii contribuţiilor la sănătate.

Tot din luna noiembrie, începând din data de 11, se plafonează plăţile în numerar între persoanele fizice şi se reduc plafoanele zilnice pentru firme la 1.000 de lei pe client şi cel mult 5.000 de lei în total operaţiuni cu numerar către firme şi populaţie.

Firmele pot face plăți în numerar de cel mul 5.000 de lei

Firmele vor putea face plăţi în numerar către companii sau persoane cel mult 5.000 de lei pe zi, de două ori mai puţin decât în prezent, iar plata către un singur client va fi limitată la 1.000 de lei pe zi, de cinci ori sub pragul actual.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între firme şi persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană, până la data de 31 decembrie 2024, şi 2.500 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Potrivit proiectului, sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei, până la data de 31 decembrie 2024, şi 5.000 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025, precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 10.000 lei, până la data de 31 decembrie 2024, şi 5.000 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025. De asemenea, sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei şi, respectiv, de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry.

În afară de măsurile de mai sus majoritatea creşterilor de taxe şi taxele noi vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

Ce măsuri fiscale conține pachetul

Pachetul complet de măsuri fiscale aprobat de guvern pentru acoperirea deficitului bugetar:

  1. Creşte impozitarea microîntreprinderilor:

-1% pentru cele care au o cifră de afaceri de până în 300.000 lei (60.000 euro) – până acum era 500.000 lei;

-3% pentru cele care au mai afaceri mai mari de 300.000 de lei (până acum era 1%)

-impactul bugetar preconizat – 6 mld. lei.

  1. Impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care au o cifră de afaceri care depăşeşte 50 mil. euro (250 mil. lei)

-Dacă impozitul pe profit este mai mare de 1% din cifra de afaceri, se plăteşte impozit pe profit;

-Din cifra de afaceri luată în considerare se scad investiţiile, amortizarea, stocurile, accizele etc;

-Impact bugetar – 6,2 mld. lei, sunt 1.044 de companii care au cifră de afaceri de peste 50 mil. euro.

  1. Impozit 1% la bănci pe veniturile din dobânzi, taxe şi comisioane ale băncilor

-Din aceste venituri se scad diferenţele nefavorabile de curs valutar, diferenţa din deprecierea valorii titlurilor de stat, provizioanele pentru creditele neperformante.

-Impactul bugetarul estimat este cuprins între 400 mil. lei şi 2 mld. lei.

  1. Creşte TVA de la 9 la 19% pentru următoarele categorii: berea fără alcool şi alimentele cu zahăr adăugat al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10/100 g produs.
  2. Creşte TVA la vânzarea locuinţelor noi de la 5% la 9% pentru apartamente cu preţuri de până la 600.000 lei (120.000 euro).
  3. Impozit suplimentar pentru veniturile/bunurile de lux:

-Persoanele fizice care deţin imobile cu o valoare mai mare 500.000 euro vor plăti un impozit suplimentar de 0,3% pe diferenţa dintre plafon şi valoarea proprietăţii.

-Taxă specială pentru maşinile mai scumpe de 75.000 euro.

  1. Se elimină scutirea de impozit pe venit în IT (10%) pentru veniturile care depăşesc 10.000 lei brut.
  2. Se introduce CASS (10%) pentru angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară.
  3. Voucherele de vacanţă vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuţie de asigurări de sănătate de 10% (CASS) şi se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei.
  4. Veniturile persoanelor fizice a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.
  5. Cresc accizele la ţigări şi alcool.
  6. Sistemul e-factura va deveni obligatoriu de la 1 iulie 2024.

În prezent, sistemul de facturare electronică se aplică în relaţia B2G (business to government) pentru bunurile cu risc fiscal ridicat.