Nord Stream 2: Biden se spală pe mâini, iar Merkel încearcă să-i cumpere pe ucraineni

• Polonia îşi vede blocat propriul gazoduct, rămânând astfel dependentă de gazele ruseşti
• Statele Unite şi Germania au ajuns la un acord privind îndelungata dispută legată de controversatul gazoduct Nord Stream 2.

În timp ce SUA lui Biden şi Germania lui Merkel au ajuns la un armistiţiu privind gazoductul rusesc Nord Stream 2, spre furia, dar şi teama autorităţilor de la Kiev, Polonia îşi vede blocat propriul gazoduct, rămânând astfel dependentă de gazele ruseşti, scrie ZF.

Statele Unite şi Germania au ajuns la un acord privind îndelungata dispută legată de controversatul gazoduct Nord Stream 2 care va transporta gaze ruseşti către Germania, administraţia Biden arătând că nu ar fi existat altă soluţie, din moment ce proiectul era aproape finalizat, şi că administraţia Trump ar fi putut face mai multe.

Ucrainenii şi-au exprimat în mod deschis furia în pofida presiunilor anterioare din partea americanilor de a se abţine de la critici şi a ofertei cancelarului Merkel de a-i cumpăra, ofertă inclusă în acord. Între timp, polonezii riscă să rămână în îm­brăţişarea strânsă a ruşilor, având probleme cu propriul gazoduct.

În cadrul acordului, Berlinul s-a angajat să reacţioneze faţă de orice încercare a Rusiei de a folosi energia ca pe o armă împotriva Ucrainei şi a altor ţări din Europa Centrală şi de Est. Pactul încearcă să diminueze ceea ce criticii văd drept pericole strategice ale gazoductului de 11 mld. dolari, în prezent finalizat în proporţie de 98%, scrie Reuters.

Măsurile incluse în acord nu au reuşit însă să calmeze temerile din Ucraina, care a anunţat că solicită discuţii atât cu UE, cât şi cu Germania, privitoare la gazoduct. Acordul se loveşte de asemenea de opoziţie politică în SUA şi Germania.

În acord nu se specifică ce acţiuni din partea ruşilor ar declanşa reacţii din partea Berlinului şi a Americii. Potrivit acestuia, Germania va încerca să „prelun­gească cu 10 ani acordul de tranzit al gazelor dintre Rusia şi Ucraina“, o sursă majoră de venituri pentru Ucraina, care expiră în 2024. Germania va dona cel puţin 175 mil. $ într-un „Fond Verde pentru Ucraina“ de 1 mld. dolari menit să întărească independenţa energetică a ţării.

Ucraina a trimis note către Bruxelles şi Berlin solicitând consultări, a anunţat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleva, adăugând că gazoductul „ameninţă securitatea Ucrainei“. Kuleba a emis de asemenea un comunicat comun cu ministrul polonez de externe Zbiegniew Rau, cei doi angajându-se să colaboreze pentru respingerea NS2. Preşedintele ucrainean a anunţat că aşteaptă cu nerăbdare o discuţie „deschisă şi vibrantă“ cu Biden privitor la gazoduct luna viitoare.

Ucrainenii îşi exprimă în mod deschis nemulţumirea în pofida presiunilor exercitate de americani asupra lor înaintea încheierii acordului în sensul abţinerii de la orice critici. Oficiali ai administraţiei americane şi-au îndemnat în mod discret omologii ucraineni să nu facă valuri înaintea semnării acordului, potrivit Politico.

Chiar înainte de a fi anunţat acordului, detaliile apărute în presă privitoare la acesta stârneau deja critici din partea unor legislatori atât din Germania, cât şi din SUA, notează Reuters. Senatorul republican Ted Cruz cataloga viitorul acord drept o „victorie geopolitică majoră pentru Putin şi o catastrofă pentru SUA şi aliaţii noştri“.

Între timp, Polonia riscă să rămână dependentă de gazele ruseşti, în condiţiile în care aceasta întâmpină probleme legate de gazoductul Baltic Pipe.

Copenhaga a decis să anuleze o autorizaţie de mediu pentru proiectul Baltic Pipe care ar urma să lege câmpurile gazeifere norvegiene de clienţii polonezi din octombrie 2022, dând o lovitură majoră planurilor Poloniei de a scăpa de dependenţa de gazele ruseşti, scrie Deutsche Welle.