Noua Eră a Manipulării

Ali Mamuri este onorabil cercetător și bursier de origine irakiană, al Universității Deakin din Australia. Are șansa să fi citit înaintea noastră „Authoritarian Actors and Strategic Digital Information Operations. The New Age of Manipulation”, carte apărută la Londra în noiembrie anul trecut, seamnată de profesorii Ihsan Yilmaz și Shahram Akbarzadeh.

Citez din ce citează Mamuri. S-ar putea să vă folosească – retroactiv, în prezent și pe viitor:

„Operațiunile psihologice funcționează ca instrumente centrale ale puterii, concepute nu numai pentru a suprima disidența, ci și a remodela felul în care indivizii percep realitatea, legitimitatea și posibilele desfășurări politice. Obiectivul lor este cognitiv și emoțional:

– pentru a induce frica, incertitudinea și neputința

– pentru a discredita adversarii

– pentru a construi un sentiment de inevitabilitate în jurul unui anumit scenariu politic.

Aceste tehnici sunt folosite nu numai de către state, ci din ce în ce mai mult și de către actori nonstatali.

Rețelele sociale au devenit principalele teatre ale acestei lupte psihologice. Hashtag-urile, meme-urile, imaginile manipulate și comentariile coordonate – adesea amplificate de conturi automate – sunt folosite pentru a încadra evenimente, a atribui vina și a modela răspunsurile emoționale la scară. Esențial: publicul nu este destinatarul pasiv al acestor narațiuni. Persoanele care simpatizează cu o anumită încadrare o reproduc activ, o întăresc și o controlează în camerele digitale de ecou  (popular, „bule” – spații virtuale în care oameni cu aceleași convingeri și le reconfirmă reciproc, n,m,). În acest fel, bias-ul de confirmare înflorește și interpretările alternative sunt respinse sau atacate. Din această cauză, controlul narativ nu este o dimensiune secundară a conflictului, ci un câmp de luptă central. Modul în care este încadrată o revoltă îi poate modela traiectoria. Poate determina dacă rămâne pașnică sau devine violentă și dacă represiunea internă sau intervenția străină ajung să fie văzute ca justificate sau inevitabile”.