Oamenii își pierd speranța pe zi ce trece. Din ce în ce mai puțini cred că războiul de la granița României se va încheia în 2024

Război fără sfârșit în Ucraina. Din ce în ce mai puțini oameni cred că războiul de la granița României se va încheia în 2024.

Sunt unul din trei, la nivel global, iar în România sunt doar 23%, cu 11% mai puțini decât anul trecut, arată datele unui studiu Ipsos realizat în 34 de țări.

Aproape jumătate din populația globului se teme de o nouă pandemie anul acesta, dar românii sunt mai optimiști: mai puțin de 40% se tem de pandemie.

Cetățenii lumii au fost întrebați și dacă ei cred că un asteroid va lovi pământul anul acesta. Unul din cinci se teme de un astfel de dezastru cosmic. Crește și numărul românilor care cred că Terra va fi lovită de un corp venit din spațiu, de la 9, la 14%

Anul care a trecut a fost prost. Șapte din 10 oameni, la nivel global cred asta, românii sunt mai mulți, 74%, dar este un progres față de 2022, când eram peste 80%. Dar nu ne pierdem speranța și optimismul crește de la an la an. Tot șapte din 10 oameni cred că în 2024 va fi mai bine.

TEHNOLOGIA ÎN 2024

Opinia publică este polarizată cu privire la impactul inteligenței artificiale (AI), iar îngrijorările depășesc admirația față de această tehnologie.

Partea bună a lucrurilor este că 56% dintre respondenți se așteaptă ca doctorii să folosească AI în mod frecvent (în creștere cu 18 pp față de 2019), iar 43% se așteaptă ca AI să contribuie la crearea de noi locuri de muncă. La polul opus, 64% dintre cetățenii intervievați la nivel global cred că utilizarea AI va duce la pierderea multor locuri de muncă noi.

Echilibrul dintre îngrijorare și admirație variază în funcție de țară. Statele asiatice, cunoscute pentru creșterea economică facilitată de tehnologie, sunt indecise cu privire la AI – de exemplu, în China 70% dintre respondenți consideră probabilă contribuția AI la pierderea unor noi locuri de muncă, în timp ce 74% declară că utilizarea AI va duce la crearea unor noi locuri de muncă. În România, opinia majoritară este că inteligența artificială va elimina noi locuri de muncă (59%), mai degrabă decât să ajute la crearea lor (29%).

Pe plan mondial, 41% dintre respondenți declară că e probabil să utilizeze rețelele sociale într-o măsură mai redusă. Observăm o creștere semnificativă a acestui indicator față de 2019, cu 13 pp, în contextul cercetărilor care asociază utilizarea reţelelelor sociale și problemele de sănătate mintală. Pe de altă parte, o pondere de 49% dintre persoanele intervievate declară că e puțin probabil să folosească rețelele sociale într-o măsură mai redusă în 2024, ceea ce indică sentimente polarizante cu privire la beneficiile și riscurile utilizării Social Media. În România, majoritatea respondenților (55%) vor continuă să utilizeze rețelele sociale cel puțin la fel cum o fac în prezent.

Raportat la media țărilor UE incluse în studiu, românii sunt mai puțin îngrijorați cu privire la scurgerea pe internet a datelor personale (41% vs 49%) și mai convinși că evoluția inteligenței artificiale va face ca roboții să arate, să gândească și să vorbească la fel ca oamenii (48% vs 41%).

SECURITATEA MONDIALA ÎN 2024

Există multă incertitudine cu privire la ce va aduce anul 2024 pe plan geo-politic. La nivel mondial, 35% dintre participanții la studiu cred că Donald Trump va fi reales președinte al Statelor Unite, în timp ce 47% susțin contrariul. Aproape jumătate dintre respondenții din India, China sau Turcia consideră probabil că Trump va fi reales, față de doar o treime dintre americani. Europenii sunt ceva mai sceptici la acest capitol, date fiind potențialele consecințe asupra modului de funcționare a NATO. În țări precum Portugalia, Polonia, Germania, Olanda sau România, jumătate dintre respondenți consideră puțin probabilă desemnarea lui Trump că președinte al SUA în 2024.

1 din 3 cetățeni ai lumii (31%) se așteaptă ca războiul din Ucraina să se încheie în 2024 – o pondere mai redusă față de studiul anterior (9 pp). Pesimismul (sau poate realismul) cu privire la încheierea războiului în acest an se manifestă mai puternic în țările europene, comparativ cu valul anterior: Suedia (-25 pp), Polonia (-18 pp), Spania (-17 pp), Olanda (-16 pp), Germania (-14 pp), Franța (-13pp) sau România (-11 pp).

Citește și

Exit mobile version