Georgiana Iorgulescu, Centrul pentru Resurse Juridice: „Simt nevoia să le spun politicienilor că într-o țară democratică legile sunt scrise întotdeauna de civili”

• „Din Legile Justiției a fost scoasă interdicția serviciilor secrete de a racola magistrați. Se spune că tot ce nu este interzis este permis”
• „S-a scos și articolul referitor la dezvăluirea în spațiul public a protocoalelor de colaborare cu SRI. Asta înseamnă că urmează să se mai facă astfel de protocoale?”
• „Începând cu 2016, deciziile CCR au schimbat cu totul sistemul de drept din România, în sens pozitiv. Mi-e teamă că se vor schimba legile care au vizat implicarea serviciilor de informații în diverse domenii”
• „Problema în Legile Justiției este că CSM a fost de acord să dea puteri atât de mari unui grup atât de restrâns de persoane – Procurorului General și Președintelui ÎCCJ”
• „Cele 1,2 milioane de dosare nefinalizate ale Parchetului General sună enorm, foarte urât.”
• ,,Cazul Ciucă m-a revoltat tare, m-a revoltat că un judecător a făcut un expozeu politic nemaiîntâlnit. Era un fel de – „piere țara” dacă dosarul Ciucă merge mai departe”
• „Dacă s-a constituit o comisie pe legile Securității Naționale, trebuie să vină și legile, altfel este un non sens. Legile Securității Naționale care au apărut în presă ne-au îngrozit. În ce țară și în ce an trăim, dacă spunem despre cineva că are curaj să vorbească?”
• „Președintele comisiei de control asupra SRI de la PNL a confirmat participarea și nu a venit la dezbatere. De la Cancelaria premierului Ciucă trebuia să vină cineva la dezbatere, n-a mai venit. De la Administrația Prezidențială – ni s-a spus că nu sunt disponibili”
• „Este ciudat să spui că legile Securității Naționale nu există când s-a constituit o comisie pentru ele. Dacă arhitectura legilor rămâne cea de acum, nu este cea democratică”

„Magistrații au un statut foarte puternic. Privilegiile magistraților ar trebui să fie proporționale cu obligațiile lor. Eu m-am plictisit: discutăm de 18 ani despre legi. Sistemul judiciar nu stă doar în trei legi, ci în cu totul alte lucruri. O grămadă din prevederile din 2018 au fost păstrate. Acum sunt modificări de amploare care n-au treabă cu MCV. Schengen nu are treabă cu legile Justiției.

N-am înțeles care este graba cu legile Justiției. A fost scoasă interdicția serviciilor secrete de a racola magistrați. Se spune că tot ce nu este interzis este permis. În legile Justiției, este o gravă întoarcere în timp. S-a scos articolul referitor la dezvăluirea în spațiul public a protocoalelor de colaborare cu SRI. Asta înseamnă că urmează să se mai facă astfel de protocoale? Teoretic, orice magistrat trebuie să respecte deciziile CCR, nu trebuie să scrie undeva asta. Dacă magistrații nu respectă deciziile CCR, trebuie să existe sancțiune disciplinară. Imaginați-vă în ce haos judiciar am fi dacă judecătorii n-ar respecta deciziile CCR. Dacă se pune în discuție o coliziune între deciziile CJUE și cele ale CCR, judecătorii CCR ar trebui să rezolve situația. Judecătorul nu face politici publice. Judecătorul de scaun nu poate măsura impactul sistemic al unei decizii, că nu el legiferează. Este adevărat că jurisprudența CCR se poate schimba. Mi-e teamă că se vor schimba legile care au vizat implicarea serviciilor de informații în diverse domenii. Începând cu 2016, deciziile CCR au schimbat cu totul sistemul de drept din România, în sens pozitiv. Îmi este teamă, dar când vin oameni noi acord o prezumție de bună credință. (…) Problema este că CSM a fost de acord să dea puteri atât de mari unui grup atât de restrâns de persoane. Procurorul general poate să infirme soluția oricărui procuror din subordine, ceea ce este aberant. Este o debalansare totală a puterii în Justiție. Cel care face acțiunea disciplinară este bine să fie un terț, adică Inspecția Judiciară. De unde știe Procurorul General sau președintele ÎCCJ de o potențială abatere disciplinară a unui magistrat oarecare din țară? Cele 1,2 milioane de dosare nefinalizate ale Parchetului General sună enorm, foarte urât. Mi-e foarte greu să spun de ce politicienii acceptă asta. Este vorba de ipocrizie: pe numirea procurorilor, dacă nu ne plăcea ministrul, secția de procurori avea puterea. Puterea a fost luată și mutată la ministrul Justiției. Este și o lipsă de resurse umane în rândul procurorilor. Era și treaba CSM să facă o politică de resurse umane”, a declarat Georgiana Iorgulescu, directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News,

Centrul pentru Resurse Juridice a sesizat și Inspecția Judiciară în cazul controverselor din dosarul Nicolae Ciucă. Georgiana Iorgulescu a arătat care a fost răspunsul inspectorilor în acest caz:

„Inspecția Judiciară a clasat sesizarea noastră în cazul Nicolae Ciucă. Este prima dată în cariera mea când am reclamat ceva la Inspecția Judiciară. Cazul Ciucă m-a revoltat tare, m-a revoltat că un judecător a făcut un expozeu politic nemaiîntâlnit. Era un fel de – „piere țara” dacă dosarul Ciucă merge mai departe. Răspunsul la problema cu repartizarea cazului Ciucă a fost: o greșeală neintenționată. Este un obicei atât de bine împământenit să ascundem totul sub preș. Era în interesul premierului Ciucă să fie lucrurile rezolvate”.

Tot Centrul pentru Resurse Juridice, condus de directorul executiv Georgiana Iorgulescu a organizat și prima dezbatere din România pe modificarea Legilor Securității Naționale. Cine a venit, cine a chiulit, cine a refuzat dezbaterea pe legile care afectează drepturile și libertățile românilor și cine s-a fofilat – a povestit Georgiana Iorgulescu în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News:

„Este o toamnă foarte interesantă: acum suntem la moda cu pachetele de legi. Ce se întâmplă cu legile Justiției – nu este dezbatere. Dacă s-a constituit o comisie pe legile Securității Naționale, trebuie să vină și legile, altfel este un non sens. Legile Securității Naționale care au apărut în presă ne-au îngrozit. În ce țară și în ce an trăim, dacă spunem despre cineva că are curaj să vorbească?

Președintele comisiei de control asupra SRI a confirmat participarea și nu a venit la dezbatere. La dezbatere au participat judecători, câțiva parlamentari – PSD, UDMR și AUR, cei din comisia SIE și cei de la USR, domnul Barna și domnul Ghinea. De la Cancelaria premierului Ciucă trebuia să vină cineva, n-a mai venit. De la Departamentul Securității Naționale și cei de la Departamentul Constituțional – Legislativ – din cadrul Administrației Prezidențiale – ni s-a spus că nu sunt disponibili. N-am primit nici răspunsuri de la SRI și nici de la SIE, ca entități. Cei care nu au vrut să vină au spus că nu vin să discute niște legi care nu există. Este ciudat să spui că legile Securității Naționale nu există când s-a constituit o comisie pentru ele. S-a discutat mai mult despre controlul parlamentar asupra serviciilor de informații. Declarativ, o parte din politicieni spun că ar vrea să schimbe radical controlul asupra serviciilor. Simt nevoia să le spun politicienilor că într-o țară democratică legile sunt scrise întotdeauna de civili. Nu vor să discute nici liniile directoare ale legilor. Serviciul public înseamnă transparență, nu să-l iei pe cetățean de prost. Sunt speriată nu numai pe ce va veni pe zona de servicii, ci și pe ce va veni pe zona de putere judecătorească. Dacă pe zona de justiție nu se face curat, cum pot să merg către zone militarizate? Avem obiceiul comunistoid de a ascunde gunoiul sub preș. Oamenii se mai și pensionează, problema este dacă obiceiurile instituționale rămân. Nu prea sunt optimistă nici în legătură cu oamenii care vor veni. Propunerile din legile Justiției nu sunt corelate absolut deloc. Aș dori să continui dezbaterile pe legile Securității Naționale. Dacă arhitectura legilor rămâne cea de acum, nu este cea democratică. În legile Securității Naționale, controlul civil asupra serviciilor nu este îmbunătățit, ba din contră”.