• Olaf Scholz, a promis legi mai stricte privind armele și aplicarea mai rapidă a regulilor de deportare.
• Scholz le-a spus reporterilor că este „furios”, dar nu-i va lăsa pe teroriști să distrugă societatea germană.
• Scholz a declarat la începutul lunii iunie parlamentului că sprijină deportarea criminalilor violenți.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a promis legi mai stricte privind armele și aplicarea mai rapidă a regulilor de deportare ca răspuns la atacul terorist din orașul de vest Solingen, în timp ce extrema dreaptă a profitat de indignarea publică în perioada premergătoare alegerilor de stat cheie, scrie The Guardian.

Scholz a depus un singur trandafir alb la locul accidentului de vineri seara revendicat de gruparea Statul Islamic, în care un solicitant de azil sirian ar fi ucis trei și rănit opt ​​persoane care participau la un festival de stradă care marca cea de-a 650-a aniversare a orașului.

După ce s-a întâlnit cu oficialii regionali și a ascultat ceea ce el a numit „poveștile foarte emoționante” ale lucrătorilor serviciilor de urgență care au îngrijit victimele, Scholz le-a spus reporterilor că este „furios”, dar nu-i va lăsa pe teroriști să distrugă societatea germană.

„Acesta a fost un act de terorism – terorism împotriva noastră, a tuturor”, a declarat Scholz. Scholz, al cărui guvern nepopular s-a confruntat cu critici acerbe asupra politicii de migrație și criminalități din partea opoziției conservatoare Creștin Democrați (CDU) și a partidului de extremă dreapta „Alternative für Deutschland” (AfD) înainte de cele trei alegeri regionale de luna viitoare, a declarat că era pregătit să „facem tot ce ne stă în putere pentru a ne asigura că astfel de lucruri nu se vor mai întâmpla”.

Aceasta ar include reformarea legilor privind armele și studierea modului în care solicitanții de azil ale căror cereri au fost respinse pot fi trimiși înapoi mai repede fie în țara de origine, dacă sunt considerate sigure, fie în țara europeană în care au solicitat pentru prima dată refugiu, a spus Scholz.

Suspectul identificat de procurorii federali drept Issa Al H, în vârstă de 26 de ani, al cărui nume de familie nu a fost dat publicității din cauza regulilor de protecție a datelor, a sosit în Germania la sfârșitul anului 2022 și a cerut azil, a informat revista de știri Der Spiegel. Rapoartele din presă au spus că la acel moment nu era cunoscut de autoritățile de securitate ca extremist islamic.

Cererea i-a fost ulterior respinsă și a fost programat anul trecut pentru deportare în Bulgaria, unde fusese înregistrat pentru prima dată în conformitate cu regulile Uniunii Europene ca solicitant de azil.

Ministrul regional de interne, Herbert Reul, a negat informațiile din presă conform cărora Issa Al H ar fi „dispărut” atunci, dar a spus că șederea lui în Germania a depășit termenele legale, ceea ce înseamnă că nu mai poate fi trimis în altă țară.

Scholz a declarat la începutul lunii iunie parlamentului că sprijină deportarea criminalilor violenți, născuți în străinătate, chiar dacă aceștia provin din Siria sau Afganistan, țări devastate de război, într-o poziție dură anunțată cu câteva zile înainte de alegerile europene în care AfD a avut rezultate bune.

Schimbarea de poziție a survenit după ce un solicitant de azil afgan ar fi ucis un ofițer de poliție la un miting de extremă dreapta și ca răspuns la acuzațiile de dreapta și de extrema dreaptă că guvernul său a fost lax în ceea ce privește deportările.

Cazul afgan l-a determinat, de asemenea, pe ministrul federal de interne, Nancy Faeser, să ceară legi mai stricte privind transportul lamelor lungi în public, pe fondul creșterii violenței. Cu toate acestea, propunerile au fost criticate în cadrul guvernului de către liberali, care se pare că au renunțat la opoziție.

Tino Chrupalla, co-liderul AfD, a scris într-o postare pe X, chiar înainte ca presupusul atacator să se predea poliției sâmbătă: „O interzicere a cuțitelor nu va ajuta în astfel de situații. Germania are nevoie de o schimbare imediată în politica sa de migrație și securitate!”

Liderul CDU, Friedrich Merz, despre care se așteaptă să fie principalul contestatar al lui Scholz la alegerile generale din septembrie 2025, a cerut un „punct de cotitură” în politica „naivă” de migrație a Germaniei.

El i-a trimis o scrisoare lui Scholz în care a cerut oprirea totală a intrării în Germania a solicitanților de azil din Siria și Afganistan. „După atacul terorist de la Solingen, ar trebui să fie în sfârșit clar: nu cuțitele sunt problema, ci oamenii care alergă cu ele”, a scris el.

Chiar înainte de vărsarea de sânge de la Solingen, sondajele de opinie au indicat că AfD era probabil să devină cel mai puternic partid din toate cele trei state care au votat în septembrie: Turingia, Saxonia și Brandenburg.

Liderii partidului CDU au spus că Merz și Scholz se vor întâlni mai târziu în cursul săptămânii pentru a discuta posibilele consecințe ale atacului de la Solingen.

Duminică, aproximativ 30 de membri ai aripii de tineret a AfD s-au adunat la Solingen, întâmpinați de un contraprotest de câteva sute de oameni care apără diversitatea în oraș.

Un semn pe care scria „dragoste în loc de ură” se afla printre buchetele în memoria victimelor luni.

Solingen, un oraș din vestul Germaniei, lângă Köln și Düsseldorf, are o populație de 160.000 de oameni, dintre care aproximativ 19% nu sunt cetățeni germani, mulți dintre ei descendenți ai „muncitorilor oaspeți” care au sosit în anii 1960 și 1970.

Vorbind la conferința de presă cu Scholz, premierul statului Renania de Nord-Westfalia, Hendrik Wüst, a cerut extremei drepte să nu exploateze tragedia și a remarcat că Solingen a avut o experiență amară în recuperarea de după traumă, ca locul unui oribil atac neo-nazist în 1993 . Pe fondul unui val de violențe rasiste care a șocat țara, atacatorii de extremă dreapta au incendiat o casă ocupată de o mare familie turcă, ucigând cinci persoane, inclusiv trei copii, și rănind alte 14 persoane. Făptașii au fost condamnați și au fost pedepsiți cu închisoare.

Citește și

• „Deadpool 3” domină box office-ul de peste o lună. Ce filme completează clasamentul
• Ești nomad digital? Extremadura, o regiune din Spania, te plătește cu 15.000 de euro pentru a te muta în zonă
• Marcel Ciolacu: „Nu luăm în calcul majorarea taxelor. Mergem mai departe cu digitalizarea ANAF”