• Aderarea României la Spaţiul Schengen este în impas, deşi mai sunt câteva zile până la vot.
  • Olanda ar urma să voteze pro aderării României şi împotriva Bulgariei.
  • Totuşi, conform mai multor surse, Austria ar spune „Nu” aderării atât a Bulgariei cât şi a României.

Aderarea României la Spaţiul Schengen este în impas, deşi mai sunt câteva zile până la vot. Olanda ar urma să voteze pro aderării României şi împotriva Bulgariei. Totuşi, conform mai multor surse, Austria ar spune „Nu” aderării atât a Bulgariei cât şi a României.

Potrivit surselor diplomatice citate de publicaţiile croate Index şi Total Croatia News, nu a fost vreo obiecţie împotriva propunerii de acceptare a Croaţiei în Schengen, însă ambasadorul olandez s-a opus Bulgariei iar Austria s-a opus aderării atât a Bulgariei cât şi a României. 

Ţara noastă ar mai avea o şansă pe linia diplomatică. Franţa ar face presiuni asupra Austriei pentru a vota pro România. Germania suţine atât cauza României cât şi cea a Bulgariei.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Presa croată citează mai multe surse care spun că problema în cazul României şi a Bulgariei este că cele două state ar fi dependente una de celaltă în procesul de aderare. Graniţa dintre noi şi vecinii de la sud nu a fost niciodată gandită pentru a fi o graniţă externă a Schengen. Pentru a separa cele două ţări, ar fi nevoie de pregătirea protecţiei la graniţă şi organizarea trecerilor de frontieră în conformitate cu regulile Schengen, iar aceasta ar putea dura ani de zile.

O aderarea a României la Spaţiul Schengen ar face mai uşoră circulaţia atât a personelor cât şi a mărfurilor. Conform unor prime extimări ar aduce un plus de 2% la PIB.

Europarlamentarul român Nicu Ştefănuţă: La noi şi la bulgari încă nu e clar, deşi decuplarea unei ţări de alta este posibilă”

„În timp ce aţi sărbătorit Ziua Naţională, la Bruxelles a avut loc ceea ce în limbaj diplomatic se numeşte un non event”. Adică statele membre reunite la nivel de ambasador au indicat că nu au o linie unitară privind Schengen şi aderarea noastră. Mai exact, Austria a exprimat NU-ul, iar Olanda a spus că are nevoie de o decizie parlamentară. Este modul lui Rutte de a spune, ca Pilat din Pont: <mă spăl pe mâini de această decizie>. Croaţia este OK, ei sunt ca şi trecuţi în Schengen. La noi şi la bulgari încă nu e clar, deşi decuplarea unei ţări de alta este posibilă”, spune europarlamentarul român Nicu Ştefănuţă (Renew).

Acesta spune că în calitate de fost diplomat şi actual europarlamentar se întreabă cum este posibil să nu se ştie atât de târziu de opoziţia Austriei fără să se fi făcut nimic.

„Şi dacă ştim de ea, cum credem că o convingem? Cu scrisori şi cântecele? Aceste două ţări fac parte din grupul Frugalilor, nu vor să audă cântecele şi chestiuţe siropoase de unitate – pur şi simplu nu-i interesează. Nu îi interesează nici că a fost Ziua noastră Naţională – politica e business şi aspectele acestea sentimentale nu contează, decât dacă sunt complementare pachetului negociat. Dacă ştim ceea ce ştim despre Austria, de ce nu facem mai mult? Croaţii au avut săptămâna trecută o vizită la Krk organizată cu Markus Soeder, prim ministrul Bavariei şi cancelarul austriac Nehammer. Guess what? Croaţii au terminal de LNG şi va circula gazul pentru toată lumea, aşa că i-a co-interesat pe austrieci şi nemţi. <You have to put something on the table> (Trebuie să puneţi ceva pe masă – n.r.) îmi spune un politician important croat. Evident că aşa e. Iar Plenkovic, prim ministrul croat este un „smooth operator”, adică unul care ştie cum să joace jocul diplomatic european. Noi ne-am descurcat destul de bine cu Olanda, i-am adus, le-am dat rapoarte pozitive, a ajutat şi Comisia. Dar Austria pare să fi fost un unghi mort o perioadă mult prea lungă. De ce nu este Guvernul acum la Viena? De ce nu discută direct cu cancelarul, al cărui partid este cel care a declanşat criza – înspăimântat fiind de scăderea în sondaje şi de creşterea FPO. Cum este posibil să nu ştim nimic, să nu se comunice nimic? Cu toţii ştim că România e ţara secretomaniei. Că transparenţa e o iluzie aici. Că mereu există un mare interes cunoscut numai de unii şi că e <pentru binele vostru să nu ştiţi adevărul>. Dar până şi cele mai avansate ţări din lume ştiu că este important să comunici cu cetăţenii tăi. Să nu îi iei de proşti. Să le arăti respectul, să ai încredere că pot gestiona adevărul, oricât de dur ar fi; spune europarlamentarul USR..

Nicu Ştefănuţă atrage atenţia că mai sunt doar 4 zile până la următoarea şansă. „Vom şti să o fructificăm? Ne mişcăm şi noi mai cu talent?”, se întreabă europarlamentarul.

În 8 decembrie, la Consiliul JAI s-ar putea da un vot cu privire la aderarea României la Schengen. Până atunci, vineri, 2 decembrie, are loc o întâlnire la nivel de ambasadori au UE la Atena. Şi preşedintele Klaus Iohannis este într-o vizită de lucru la Atena în perioada 2 – 3 decembrie.