• Lockdownul COVID-19 din China zguduie liniile de producţie ale multinaţionalelor occidentale, îngreunează lanţurile de aprovizionare şi ameninţă previziunile financiare, în timp ce Beijingul îşi intensifică eforturile de a limita o creştere a numărului de cazuri de coronavirus, scrie FT.
  • Extinderea politicilor menite să limiteze răspândirea coronavirusului a luat amploare în ultimele săptămâni, lăsând aproximativ 345 de milioane de persoane să trăiască sub izolare totală sau parţială în 46 de oraşe, potrivit estimărilor băncii japoneze Nomura.
  • Conglomeratul GE s-a numărat printre cei care au semnalat pericolele, spunând că atât producţia, cât şi cererea pentru produsele sale de aviaţie şi de sănătate din China au fost afectate.

Multinaţionalele vestice sună alarma din cauza lockdownurilor din China. Politica zero-COVID zguduie lanţurile de aprovizionare la nivel mondial. 345 de milioane de chinezi sunt sub izolare totală sau parţială în 46 de oraşe, anunţă Ziarul Financiar.

Lockdownul COVID-19 din China zguduie liniile de producţie ale multinaţionalelor occidentale, îngreunează lanţurile de aprovizionare şi ameninţă previziunile financiare, în timp ce Beijingul îşi intensifică eforturile de a limita o creştere a numărului de cazuri de coronavirus, scrie FT.

Apple, Coca-Cola, General Electric şi Pernod Ricard s-au numărat printre companiile care au avertizat în această săptămână cu privire la ameninţarea reprezentată de blocajele care se răspândesc în cea de-a doua economie ca mărime din lume, iar multe altele au dat vina pe măsurile stricte pentru creşterea costurilor, scăderea ultimelor lor rezultate şi perspective mai prudente.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Un nou val de restricții în China

Extinderea politicilor menite să limiteze răspândirea coronavirusului a luat amploare în ultimele săptămâni, lăsând aproximativ 345 de milioane de persoane să trăiască sub izolare totală sau parţială în 46 de oraşe, potrivit estimărilor băncii japoneze Nomura.

Închiderea Shanghaiului, centrul de afaceri al Chinei şi sediul celui mai mare port din lume, a adâncit perturbările, cuprinzând industrii de la producătorii de automobile la bunuri de consum şi grupuri tehnologice.

Deşi epidemia Covid a început la începutul lunii martie şi a început să se atenueze în zonele afectate primele, rezultatele din ultimele zile ale multinaţionalelor americane şi europene sunt printre primele dovezi ale repercusiunilor globale.

Există o întârziere uriaşă (nave care aşteaptă să descarce marfă), lanţul de aprovizionare este foarte mult îngreunat şi congestionat”, a declarat Shiv Shivaraman, co-lider pentru regiunea Asia la firma internaţională de consultanţă AlixPartners. „Situaţia se va înrăutăţi, nu se va îmbunătăţi”.

Conglomeratul GE s-a numărat printre cei care au semnalat pericolele, spunând că atât producţia, cât şi cererea pentru produsele sale de aviaţie şi de sănătate din China au fost afectate.

Modul în care [consecinţele blocajelor] se vor desfăşura nu este ceva ce putem controla. Nu cred că nimeni nu ştie cu adevărat”, a declarat directorul general Larry Culp pentru analişti.

Companiile, de la retailerul online Amazon până la traderul agricol Archer Daniels Midland, au remarcat că obţinerea de bunuri din China pe cale maritimă sau aeriană costă acum mai mult şi durează mai mult din cauza restricţiilor din unele porturi importante şi a perturbărilor logisticii interne a trenurilor şi camioanelor.

Timpii de aşteptare pentru ca navele care sosesc în Shanghai să acosteze în port au crescut vertiginos de la 12 ore la două zile de la începutul închiderii oraşului, a declarat furnizorul de date de transport de marfă Freightos, împingând mulţi expeditori să redirecţioneze exporturile către portul Ningbo, unde congestia s-a înrăutăţit de asemenea.

Restricțiile afectează economie

Pagubele provocate de blocajele din China survin în condiţiile în care economia mondială se confruntă cu consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina, care a dus la creşterea preţurilor la energie şi a determinat FMI să reducă luna aceasta previziunile de creştere globală.

Multinaţionalele se confruntă nu numai cu tensiuni asupra lanţurilor de aprovizionare, ci şi cu o încetinire a cererii în China. James Quincey, directorul general al Coca-Cola, a declarat că afacerile sale din China au început anul în forţă, dar că blocajele, în special în Shanghai, „au luat din avânt şi am încheiat trimestrul pe minus”.

Grupul de băuturi spirtoase Pernod Ricard, care deţine mărci precum whisky Jameson şi rom Havana Club şi care realizează 10% din vânzările sale în China, a avertizat că a fost „foarte afectat” de restricţiile Covid.

Grupurile de lux, de la LVMH, care deţine mărci precum Louis Vuitton şi Tiffany & Co, până la Kering, proprietarul Gucci, au declarat că afluenţa a avut de suferit în ultimele săptămâni. Potrivit analiştilor de la Jefferies, Shanghaiul reprezintă aproximativ 9% din cheltuielile globale de lux pe an, deoarece mulţi turişti vizitează principalul oraş de cumpărături din China pentru a cumpăra ceasuri şi modă de lux.

Fără niciun semn de încetare rapidă a închiderilor, unele companii au declarat că găsesc modalităţi de a atenua perturbările. Constructorul auto Ford a încercat să limiteze consecinţele concentrându-se pe accelerarea transportului de mărfuri din regiunea Shanghai, unde are aproximativ 50 de furnizori de nivel 1.