- Președintele parlamentului din Coreea de Sud a propus revizuirea constituției pentru a limita puterile prezidențiale, susținut de opinia publică.
- Woo Won-shik a sugerat un referendum național pentru modificarea constituției, coincizând cu alegerile prezidențiale.
- Majoritatea sud-coreenilor sunt în favoarea reformării sistemului prezidențial, conform unui sondaj Gallup.
Președintele parlamentului din Coreea de Sud a propus duminică modificarea constituției pentru a limita puterile președintelui, invocând sprijinul public pentru o astfel de schimbare, după ce președintele Yoon Suk Yeol a fost destituit pentru declararea legii marțiale. Woo Won-shik, președintele Adunării Naționale, a declarat într-o conferință de presă că este necesar un referendum național pentru reformarea constituțională, care să coincidă cu alegerile prezidențiale ce trebuie organizate în termen de două luni de la destituirea lui Yoon de către Curtea Constituțională a țării. Acesta a subliniat că, după criza politică majoră provocată de legea marțială și destituirea președintelui, consensul public privind urgența revizuirii constituției este mai puternic ca niciodată, scrie Reuters.
Advertisment
Woo a adăugat că mulți sud-coreeni doresc schimbarea „prezidenței imperiale”, care este considerată o sursă de conflicte politice extreme. Conform unui sondaj Gallup Korea din luna trecută, 54% dintre cetățeni susțin revizuirea constituției pentru a reforma sistemul prezidențial, în timp ce 30% consideră că acest lucru nu este necesar. Woo a mai precizat că, în ciuda încheierii confuziei naționale după hotărârea Curții Constituționale, riscul de conflict destructiv în jurul puterii prezidențiale rămâne.
Președintele în exercițiu Han Duck-soo și comisia electorală analizează posibilitatea stabilirii datei de 3 iunie pentru alegeri. Constituția a fost revizuită ultima dată în 1987, pentru a introduce alegeri directe pentru președinte și un mandat unic de cinci ani. De-a lungul anilor, candidații la președinție din toate colțurile spectrului politic au susținut revizuiri constituționale, inclusiv acordarea a două mandate de patru ani președinților, dar au existat puține progrese concrete după alegerea noilor lideri.