- UE va adopta primele sancțiuni împotriva Beijingului de la embargoul UE asupra armelor, din 1989, după represiunea din Piața Tiananmen.
- Oficialii chinezi sunt acuzați de abuzuri ale drepturilor omului împotriva minorității musulmane uigure din China.
- Ambasadorii UE au aprobat interdicții de călătorie și înghețarea activelor pentru patru persoane fizice chineze și o instituție.
Pentru prima dată după 1989, UE vrea să impună sancțiuni Chinei, scrie Reuters. Motivul este opresiunea minorității musulmane a uigurilor.
Advertisment
„Au fost adoptate măsuri restrictive împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului și a abuzurilor”, a spus un diplomat al UE.
Noul cadru juridic
Oficialii chinezi au fost acuzați de abuzuri ale drepturilor omului împotriva minorității musulmane uigure din China. Diplomații UE au spus că această mișcare reflectă profunda îngrijorare cu privire la uigurii din Europa, Statele Unite și Canada.
Recomandări
Ambasadorii UE au aprobat interdicții de călătorie și înghețarea activelor pentru patru persoane fizice chineze și o instituție, ale căror nume nu vor fi făcute publice până la aprobarea oficială a sancțiunilor în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai UE, pe 22 martie, ca parte a unei noi și mai ample liste de sancțiuni pentru încălcarea drepturilor omului.
UE folosește în acest scop un cadru legal, care a fost adoptat în decembrie 2020, prin care încălcările drepturilor omului urmează să fie mai bine sancționate la nivel mondial.
Prima dată UE a folosit sancțiunile împotriva încălcării drepturile omului la începutul lunii martie, în cazul arestării activistului opoziției ruse Alexei Navalnîi.
Lista completă a sancțiunilor aprobate de ambasadorii UE cuprinde 11 nume de înalți demnitari din Rusia, Libia, Sudanul de Sud și Coreea de Nord, au spus diplomații.
Opresiunea uigurilor în China
Cu toate că sancțiunile sunt mai mult simbolice, adoptarea lor marchează o înăsprire semnificativă a politicii UE față de China.
Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, cel puțin un milion de uiguri și alți musulmani sunt reținuți în sute de lagăre de detenție din provincia Xinjiang. Activiștii și unii politicieni occidentali acuză China că folosește împotriva acestei populații tortură, muncă forțată și sterilizări. Potrivit mărturiilor, uigurii sunt obligați acolo să renunțe la religia, la cultura și la limba lor. SUA, Olanda și Canada vorbesc chiar despre genocid.
China respinge acuzațiile, spunând că Beijingul nu își va schimba politica. „Sancţiunile sunt o formă de confruntare”, a declarat, marţi, ambasadorul Chinei la Bruxelles, Zhang Ming,
Guvernul chinez neagă orice încălcare a drepturilor omului în Xinjiang și spune că taberele sale le oferă acestora pregătire profesională și sunt necesare pentru combaterea extremismului. Beijingul a invitat în numeroase ocazii ambasadorii UE în Xinjiang, dar aceștia au spus că nu pot efectua vizita în condițiile stricte, de monitorizare, impuse de autoritățile chineze.
UE a cerut, de asemenea, eliberarea profesorului de economie Ilham Tohti, de etnie uigură, care a fost închis pe viață în 2014. El a primit în 2019 premiul pentru drepturile omului al Parlamentului European.
Primele sancțiuni de la răscoala din Tiananmen
Acestea sunt primele sancțiuni ale UE împotriva Chinei de la impunerea unui embargo asupra armelor în 1989. Guvernul chinez a respins atunci în mod sângeros protestele studenţilor şi cetăţenilor chinezi din Piața Tiananmen din Beijing, unde au fost omorâți aproape 3000 de oameni.
Embargoul asupra armelor impus Chinei de către Uniunea Europeană în 1989, care este încă în vigoare, a fost principalul obstacol în dezvoltarea unui parteneriat strategic veritabil între UE și China.
Partenerii noștri