Peste 20 de drone rusești au intrat noaptea trecută în spațiul aerian al Poloniei / România a ridicat noaptea trecută două aeronave F-16 și a alertat nordul Județului Tulcea

• Polonia a anunțat că a doborât doate dronele rusești.
• Spațiul arian al României este apărat de F-16 românești și Taiphoon germane.
• Țările NATO nu sunt pregătite pentru a se apăra de roiuri cu sute de drone.

România a ridicat noaptea trecută două aeronave F-16 și a alertat nordul Județului Tulcea, dar dronele rusești nu au intrat în spațiul aerian național. Nu același lucru s-a întâmplat în Polonia, care a acuzat Kremlinul de provocare și a invocat articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord.

În jur de 20 de drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei. Cum s-ar fi descurcat România într-o astfel de situație?

Polonia a acționat armata poloneză cu aeronave F-16, au acționat militarii olandezi cu aeronave F-35, dar au avut în sprijin o aeronavă AWACS, care le-a transmis piloților poziția dronelor.

De asemenea, au avut și un avion de alimentare în aer. Este interesant, iarăși de spus, faptul că din 400 de drone, 20 au intrat în Ucraina. A fost ceva intenționat.

Am văzut două tipuri de drone în roi. Au acționat prima dată Gerbera, care sunt niște drone momeală, după care dronele Geran sau Shahed, cum se mai numesc, care sunt drone cu explozibili la bord. Este clar că Rusia a violat spațiul aerian al unei țări NATO.

Încă nu avem o explicație. Chiar am urmărit astăzi televiziunile din Moscova. Absolut nimic despre ce s-a întâmplat. Pe agenția TASS doar au dat o știre cum că Polonia acuză Rusia de provocare și, bineînțeles, reacția Kremlinului că astfel de acuzații sunt zilnice. Deci Rusia nu a venit cu nicio explicație. Nu cred că a fost vorba doar de a evita Antereana și au intrat prin Polonia. Dacă ar fi încercat să evite Antereana din Ucraina, ai risca un război cu Polonia. Deci este clar mai mult de atât.

România ar fi fost, bineînțeles, alertată, iar nave F-16, dar și Eurofighter Typhoon din Germania ar fi fost ridicate imediat. Piloții și-ar fi făcut datoria.

Dar trebuie să recunoaștem că România nu este pregătită pentru un astfel de război, cum, de altfel, cred că nici Polonia nu a fost pregătită, deoarece o oră de zbor la o navă F-35 este 25.000 de dolari, iar o dronă Gerbera este undeva pe la 15.000 de dolari. Deci cumva cheltuiești mai mult decât dobori, ceea ce nu este eficient.

Trebuie să ne ajustăm sistemele de apărare la ce se întâmplă în acest moment în războiul din Ucraina și să luăm lecțiile învățate necesare.

Ce ar trebui să facă în continuare armata română pentru a se pregăti de astfel de acțiuni?

Armata Română trebuie să ia în calcul faptul că Rusia poate trimite în acest moment o mie de drone pe zi, având această capacitate de producție anunțată chiar de Putin. Atunci, nici România, nici Polonia, sau orice altă țară de pe flancul estic, dar și alte țări mai îndepărtate, deoarece aceste drone au raze de acțiune de peste o mie de kilometri, trebuie să gândească și liderii militari trebuie să vină cu soluții pentru politicieni, pentru a ști ce se întâmplă dacă într-o noapte ești atacat cu 800 de drone.

Cu ce acționezi? Cu cele 20 de F-16 și două sisteme Patriot, la care o singură rachetă costă un milion de euro? Este clar că, în acest moment, nu suntem pregătiți pentru un astfel de război. Ucraina, dar și Rusia, au dezvoltat drone interceptoare; aceasta este soluția, adică la o dronă Geran care costă între 50.000 și 200.000 de dolari, depinde de echipamentul ei, trebuie să trimiți o dronă interceptoare de zece ori mai ieftină.

De asemenea, Ucraina folosește inclusiv elicoptere de atac pentru doborârea dronelor, iar acestea folosesc mitraliere, un mijloc mult mai eficient.

Deci, în primul rând, România trebuie să ia în calcul și să discute serios la Ministerul Apărării Naționale ce facem dacă într-o noapte suntem atacați cu 800 de drone, cum ne apărăm și cum trebuie organizată apărarea României. Trebuie să renunțăm la concepte învechite, cum ar fi necesitatea a sute de tancuri – acestea nu fac față dronelor, fiind ușor de distrus. Trebuie să ne adaptăm la războiul dronelor și la războiul din era inteligenței artificiale.

Cum ar trebui să reacționeze cetățenii în cazul unei alerte la nivel național, cum a fost în Polonia?

Dacă luăm în calcul faptul că o dronă a ajuns până la 300 de kilometri în interiorul spațiului polonez și a căzut când a rămas fără combustibil, înseamnă că dronele rusești pot ajunge și deasupra Bucureștiului și a altor orașe mari. De altfel, au fost semnalări de drone deasupra Constanței și Galațiului. Nu ne-am descurcat foarte bine, chiar dacă au fost alerte pe 112, oamenii nu au părăsit casele. Recunosc că nici eu nu știu exact unde să merg în astfel de situații; poate am noroc că sunt lângă o stație de metrou și pot coborî repede acolo.

Nu avem un sistem clar de adăpostire în caz de atac aerian. Adăposturile existente sunt multe nefuncționale, transformate de oameni în magazine sau alte spații, și nu au fost făcute investiții în ultimii ani. Cred că este o problemă serioasă pe care IGSU ar trebui să o gestioneze cu mai multă responsabilitate. Până acum, aveam miercurea de la ora 11 un semnal sonor de alarmă, dar nimeni nu știe ce să facă. Trebuie să trecem la pasul următor: când auzim sirena, ce trebuie să facem? Avem foarte mare nevoie să fim instruiți în acest sens.

Între timp, am observat și reacția lui Zelenski, care propune europenilor crearea unui sistem comun de apărare aeriană după incidentul cu dronele din Polonia. În practică, însă, acest lucru nu este realist, pentru că există tensiuni între Franța și Germania: Franța susține sisteme europene, Germania preferă sisteme americane și israeliene. România și alte țări trebuie să învețe din experiența Ucrainei. Din cele peste 480 de drone și rachete lansate de Rusia ieri, Ucraina a reușit să distrugă aproximativ 420, adică 70-80%. Aceste lecții pot fi aplicate și de noi.

În ceea ce privește integrarea Ucrainei în apărarea europeană, nu se poate discuta acum decât dacă Ucraina devine membră a UE sau NATO; altfel, riscul este ca un război al Ucrainei să se transforme într-un război european sau nord-atlantic, ceea ce trebuie evitat.