Pete Hegseth transmite Europei să nu mai trateze America drept „garda de securitate” permanentă a NATO

- Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a cerut ca Europa să preia mai mult din responsabilitatea apărării proprii și a propus transformarea NATO într-o „alianță militară de linie dură” („NATO 3.0”), axată pe descurajare și capacități militare mai puternice.
- SUA își reorientează strategia militară, invocând nevoia de a gestiona simultan mai multe posibile conflicte (inclusiv în Indo-Pacific), și reduc implicit nivelul de sprijin automat pentru Europa în caz de criză.
- Aliații europeni și Canada sunt presați să acopere eventualele lipsuri de capabilități militare, în timp ce SUA rămân cel mai important contributor al NATO și păstrează descurajarea nucleară în Europa.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat joi că statele europene trebuie să își asume un rol mai important în apărarea propriului continent și să contribuie la transformarea NATO într-o „alianță militară de linie dură”, capabilă să descurajeze orice amenințare, potrivit Associated Press.
În cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din NATO, Hegseth a afirmat că este necesară o „resetare” a alianței, pe care a numit-o informal „NATO 3.0”, adaptată realităților post-Război Rece și concentrată pe capacități militare consolidate, în special pe apărarea convențională a Europei.
Oficialul american a precizat că Statele Unite își vor orienta investiții semnificative către propria apărare, estimând un buget de aproximativ 1,5 trilioane de dolari până în 2027, descris drept un „arsenal al libertății” menit să protejeze în primul rând interesele americane, dar și să susțină în continuare alianța nord-atlantică.
Declarațiile vin în contextul în care Washingtonul a transmis recent aliaților că SUA nu vor mai pune automat la dispoziție anumite capabilități militare, inclusiv portavioane, nave de sprijin, avioane de realimentare și aeronave de luptă, în eventualitatea unei crize în Europa. În consecință, statele europene și Canada caută soluții pentru a acoperi eventualele goluri de capabilități.
Administrația americană își justifică schimbarea de poziție prin necesitatea de a putea gestiona simultan mai multe scenarii de conflict, inclusiv o posibilă confruntare în regiunea Indo-Pacific, în contextul tensiunilor cu China.
Deși NATO se bazează pe principiul apărării colective prevăzut la articolul 5, acesta nu obligă automat statele membre să ofere un anumit tip de sprijin militar, lăsând deciziile la nivel național. În prezent, Statele Unite rămân principalul furnizor de capacități militare al alianței.
Oficialii americani au precizat totuși că nu există planuri de retragere a armelor nucleare din Europa, acestea rămânând un element central al descurajării strategice a NATO.